D E C I Z I A Nr. 388 din 4 iulie 2023

D E C I Z I A Nr. 388 din 4 iulie 2023

Ghidul practic al contabilului din domeniul constructiilor

Vezi AICI detalii

Examenul de ACCES la STAGIUL CECCAR 2025

Vezi AICI detalii

Agenda Fiscala a Contabilului 2025

Vezi AICI detalii

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. XI din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 25/2018 privind modificarea si completarea unor acte normative, precum si pentru aprobarea unor masuri fiscal-bugetare si a dispozitiilor art. 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2018 privind prorogarea termenului de administrare, de catre organele fiscale de la nivel judetean si al municipiului Bucuresti, a obligatiilor fiscale datorate de contribuabilii mijlocii, de la data de 1 august 2018 la data de 1 noiembrie 2018

Marian Enache — presedinte
Mihaela Ciochina — judecator
Cristian Deliorga — judecator
Dimitrie-Bogdan Licu — judecator
Gheorghe Stan — judecator
Livia Doina Stanciu — judecator
Elena-Simina Tanasescu — judecator
Varga Attila — judecator
Mihaela Senia Costinescu — magistrat-asistent-sef

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.

1. Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. XI din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 25/2018 privind modificarea si completarea unor acte normative, precum si pentru aprobarea unor masuri fiscalbugetare si a prevederilor art. 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2018 privind prorogarea termenului de administrare, de catre organele fiscale de la nivel judetean si al municipiului Bucuresti, a obligatiilor fiscale datorate de contribuabilii mijlocii, de la data de 1 august 2018 la data de 1 noiembrie 2018, exceptie ridicata de Societatea Dankouz — S.R.L. din Cluj-Napoca in Dosarul nr. 1.179/117/2019 al Tribunalului Cluj — Sectia mixta de contencios administrativ si fiscal, de conflicte de munca si asigurari sociale. Exceptia de neconstitutionalitate formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 3.242D/2019.

2. La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de instiintare este legal indeplinita.

3. Cauza fiind in stare de judecata, presedintele Curtii acorda cuvantul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata, aratand ca legiuitorul a motivat urgenta si scopul reglementarii, respectiv evitarea disfunctionalitatilor care ar putea surveni ca urmare a transferului competentelor de colectare a creantelor fiscale de la nivel central la nivel regional in conditiile in care lipsesc structurile competente ale organelor de colectare, fiind necesara reorganizarea prealabila a Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.

C U R T E A,

avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:

4. Prin Incheierea din 26 iunie 2019, pronuntata in Dosarul nr. 1.179/117/2019, Tribunalul Cluj — Sectia mixta de contencios administrativ si fiscal, de conflicte de munca si asigurari sociale a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. XI din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 25/2018 privind modificarea si completarea unor acte normative, precum si pentru aprobarea unor masuri fiscal-bugetare si a dispozitiilor art. 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2018 privind prorogarea termenului de administrare, de catre organele fiscale de la nivel judetean si al municipiului Bucuresti, a obligatiilor fiscale datorate de contribuabilii mijlocii, de la data de 1 august 2018 la data de 1 noiembrie 2018. Exceptia a fost ridicata de reclamanta Societatea Dankouz — S.R.L. din Cluj-Napoca intr-o cauza avand ca obiect solutionarea unei contestatii privind un act administrativ fiscal.

5. In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autoarea acesteia arata ca dispozitiile criticate incalca prevederile constitutionale invocate prin faptul ca proroga prin ordonanta de urgenta termene a caror expirare era certa si previzibila. Astfel, „termenul calendaristic instituit prin Legea nr. 30/2018 nu a expirat spontan si extraordinar, de o maniera care sa surprinda executivul si sa justifice luarea unor masuri de urgenta. Faptul ca aparatul executiv este incompetent si nu poate respecta termenele legale de transferare a gestiunii contribuabililor mijlocii nu reprezinta un pretext pentru incalcarea garantiilor de legiferare in statul de drept”. Arata ca preambulul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 25/2018 nu indica si nu descrie in mod satisfacator urgenta, limitandu-se la mentionarea unei sintagme generice si lipsite de o semnificatie concreta, respectiv „in vederea evitarii disfunctionalitatilor in activitatea de administrare a contribuabililor mijlocii”. In mod similar, urgenta nu este justificata nici in ipoteza Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 71/2018, din moment ce aceasta realizeaza a doua prorogare a unui termen a carui expirare era anticipata si cunoscuta. Absolut toate premisele prorogarii termenului de transferare a administrarii contribuabililor mijlocii erau relevate si lesne de anticipat inca din luna ianuarie 2018, expirarea termenelor fara finalizarea procedurilor de transfer nereprezentand consecinta unor evenimente extraordinare. Or, reglementarea prin ordonante de urgenta ale Guvernului a unor chestiuni ordinare pentru a eluda procesul parlamentar este o problema sistemica. Realitatea este ca, in speta, termenul stabilit prin Legea nr. 30/2018 pentru completarea art. 30 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala pentru transferul administrarii contribuabililor mijlocii a fost depasit nu din cauza vreunei situatii extraordinare, ci din cauza inabilitatii aparatului executiv de a se conforma dispozitiilor adoptate de aparatul legislativ. Se creeaza o situatie paradoxala, in care Guvernul, in loc sa respecte si sa execute masurile adoptate de legislativ, decide sa le ignore si, sub pretextul unei false urgente, sa proroge sine die termenele instituite de Parlament. O astfel de conduita este incompatibila cu statul de drept si cu principiul securitatii raporturilor juridice.

6. Tribunalul Cluj — Sectia mixta de contencios administrativ si fiscal, de conflicte de munca si asigurari sociale apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, urgenta reglementarii termenelor de prorogare fiind motivata in cuprinsul celor doua ordonante de urgenta ale Guvernului criticate.

7. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

8. Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

C U R T E A, examinand incheierea de sesizare, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

9. Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

10. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. XI din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 25/2018 privind modificarea si completarea unor acte normative, precum si pentru aprobarea unor masuri fiscalbugetare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 291 din 30 martie 2018, si dispozitiile art. 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2018 privind prorogarea termenului de administrare, de catre organele fiscale de la nivel judetean si al municipiului Bucuresti, a obligatiilor fiscale datorate de contribuabilii mijlocii, de la data de 1 august 2018 la data de 1 noiembrie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 625 din 19 iulie 2018, si au urmatorul cuprins:

— Art. XI din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 25/2018: „Termenul prevazut la art. II din Legea nr. 30/2018 pentru completarea art. 30 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 49 din 18 ianuarie 2018, se proroga pana la data de 1 august 2018.”;
— Art. 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2018: „Termenul prevazut la art. II din Legea nr. 30/2018 pentru completarea art. 30 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 49 din 18 ianuarie 2018, se proroga pana la data de 1 noiembrie 2018.”

11. In opinia autoarei exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale cuprinse in art. 1 alin. (3) si (5), care consacra principiul statului de drept si principiul legalitatii, si in art. 115 alin. (4) privind ordonantele de urgenta ale Guvernului.

Descarca GRATUIT
Raportul Special

"Modificari FISCALE aduse de Legea Austeritatii. Explicatii si Exemple"

Completeaza mai jos adresa ta de email

Da, sunt de acord ca datele mele personale sa fie prelucrate in conformitate cu Regulamentul UE 679/2016

12. Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca dispozitiile art. 30 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 547 din 23 iulie 2015, stabilesc competenta materiala si teritoriala a organului fiscal central, astfel ca, potrivit alin. (1) al art. 30, „Pentru administrarea creantelor fiscale si a altor creante datorate bugetelor prevazute la art. 29 alin. (1) si (2) (bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate si bugetul asigurarilor pentru somaj, respectiv bugetul consolidat), competenta revine acelui organ fiscal teritorial din cadrul A.N.A.F., stabilit prin ordin al presedintelui A.N.A.F., in a carui raza teritoriala se afla domiciliul fiscal al contribuabilului/ platitorului”.

13. Prin art. I din Legea nr. 30/2018 pentru completarea art. 30 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 49 din 18 ianuarie 2018, dupa alin. (3) al art. 30 s-a introdus un nou alineat, alin. (31), cu urmatorul cuprins: „Administrarea obligatiilor fiscale datorate de contribuabilii mijlocii, inclusiv de sediile secundare ale acestora, se realizeaza de organul fiscal de la nivel judetean sau al municipiului Bucuresti, dupa caz.”

14. In expunerea de motive a legii modificatoare, initiatorii propunerii legislative au aratat ca aceasta „vine in sprijinul contribuabililor mijlocii, in sensul ca obligatiile fiscale datorate de acestia sa fie administrate la nivel judetean, si nu la nivel regional, asa cum este prevazut in legislatia actuala”. Au motivat ca stabilirea competentelor de colectare a creantelor fiscale la nivel regional nu a avut efectul scontat, nu s-au imbunatatit procentul si nivelul de colectare a creantelor fiscale pe acest segment, ci, dimpotriva, potrivit datelor statistice, acesta a scazut. „Contribuabilii mijlocii erau mai multumiti de sistemul anterior, fiindca aveau acces la serviciile publice la nivel judetean, acestea fiind mai apropiate de contribuabil; au existat si numeroase sesizari, petitii si atitudini de protest impotriva acestei masuri de transfer al administrarii contribuabililor mijlocii la nivel regional. Principiul subsidiaritatii, atat de mult invocat, impune ca serviciile publice sa fie organizate la nivelul cel mai apropiat de cetatean/contribuabil.”

15. Legea modificatoare a prevazut expres ca noile prevederi „se aplica incepand cu prima zi a trimestrului urmator intrarii in vigoare a prezentei legi” (art. II), respectiv 1 martie 2018.

16. Ulterior, prin dispozitiile art. XI din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 25/2018, respectiv prin dispozitiile art. 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2018, ambele criticate in prezenta cauza, Guvernul a prorogat succesiv termenul in care administrarea obligatiilor fiscale datorate de contribuabilii mijlocii, inclusiv de sediile secundare ale acestora, era preluata de catre organul fiscal de la nivel judetean sau al municipiului Bucuresti, dupa caz, pentru data de 1 august 2018 si, apoi, pentru data de 1 noiembrie 2018. Guvernul a motivat interventia legislativa in preambulul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 25/2018, aratand ca adopta actul normativ „in vederea evitarii disfunctionalitatilor in activitatea de administrare a contribuabililor mijlocii”. De asemenea, a doua prorogare a termenului a fost motivata in preambulul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 71/2018 astfel: „in scopul evitarii riscului ca contribuabilii mijlocii sa nu poata fi administrati corespunzator, a riscului direct asupra colectarii creantelor bugetare, avand in vedere ponderea veniturilor realizate de catre acesti contribuabili in bugetul general consolidat”, „luand in considerare necesitatea modificarii competentei organului fiscal central in domeniul administrarii contribuabililor mijlocii, precum si necesitatea reorganizarii Agentiei Nationale de Administrare Fiscala pentru acesti contribuabili si situatia extraordinara ce se poate crea prin imposibilitatea administrarii contribuabililor mijlocii in lipsa unor structuri competente, pentru evitarea impactului negativ asupra colectarii creantelor bugetare”.

17. Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca, potrivit dispozitiilor art. 115 din Constitutie, Guvernul are o competenta normativa derivata fie dintr-o lege de abilitare, fie chiar din Constitutie, cu un caracter special si limitat, specific unei competente de atribuire. Exercitarea acestei competente se include tot in sfera puterii executive si consta in posibilitatea de a emite doua categorii de acte normative: ordonante simple si ordonante de urgenta (a se vedea Decizia nr. 1.189 din 20 septembrie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 808 din 16 noiembrie 2011). Regimul particular al ordonantei de urgenta a Guvernului este prevazut la art. 115 alin. (4)—(6) din Constitutie si se refera la: (i) cazurile in care poate fi emisa: situatii extraordinare a caror reglementare nu poate fi amanata, Guvernul avand obligatia de a motiva urgenta in cuprinsul acesteia, (ii) intrarea in vigoare: numai dupa depunerea spre dezbatere in procedura de urgenta la prima Camera sesizata si convocarea obligatorie a Parlamentului, daca nu se afla in sesiune, (iii) domeniul de reglementare. Intrucat prevederile constitutionale stabilesc cadrul si limitele exercitarii delegarii legislative, conditionand legitimitatea si deci constitutionalitatea ordonantelor Guvernului de indeplinirea unor cerinte exprese, calificate in jurisprudenta Curtii Constitutionale drept criterii de constitutionalitate, cu privire la indeplinirea sau nu a exigentelor constitutionale se poate pronunta doar instanta constitutionala (a se vedea Decizia nr. 150 din 12 martie 2020, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 215 din 17 martie 2020, paragraful 58).

18. Referitor la conditiile de adoptare a unei ordonante de urgenta a Guvernului, prin Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 511 din 16 iunie 2005, Curtea Constitutionala a statuat ca Guvernul poate adopta o ordonanta de urgenta in urmatoarele conditii, intrunite in mod cumulativ: existenta unei situatii extraordinare; reglementarea acesteia sa nu poata fi amanata; urgenta sa fie motivata in cuprinsul ordonantei. Sintagma „situatii extraordinare” a fost analizata in jurisprudenta Curtii Constitutionale, care, prin Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, precitata, a retinut implicatiile deosebirii terminologice dintre notiunea de „caz exceptional”, utilizata in conceptia art. 114 alin. (4) din Constitutie anterior revizuirii, si cea de „situatie extraordinara”, aratand ca, desi diferenta dintre cei doi termeni, din punctul de vedere al gradului de abatere de la obisnuit sau comun caruia ii dau expresie, este evidenta, acelasi legiuitor a simtit nevoia sa o puna la adapost de orice interpretare de natura sa minimalizeze o atare diferenta, prin adaugarea sintagmei „a caror reglementare nu poate fi amanata”, consacrand astfel in terminis imperativul urgentei reglementarii. Prin aceeasi decizie, Curtea a reamintit jurisprudenta sa pronuntata anterior revizuirii Legii fundamentale, prin care a precizat ca de esenta cazului exceptional este caracterul sau obiectiv, in sensul ca „existenta sa nu depinde de vointa Guvernului care, in asemenea imprejurari, este constrans sa reactioneze prompt pentru apararea unui interes public pe calea ordonantei de urgenta” (Decizia nr. 83 din 19 mai 1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 211 din 8 iunie 1998). Curtea a mai aratat, prin Decizia nr. 1.008 din 7 iulie 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 507 din 23 iulie 2009, ca, pentru indeplinirea cerintelor prevazute de art. 115 alin. (4) din Constitutie, este necesara existenta unei stari de fapt obiective, cuantificabile, independente de vointa Guvernului, care pune in pericol un interes public.

19. In prezenta cauza, Curtea constata ca, in preambulul celor doua ordonante de urgenta ale Guvernului care proroga succesiv termenul in care administrarea obligatiilor fiscale datorate de contribuabilii mijlocii este preluata de catre organul fiscal de la nivel judetean sau al municipiului Bucuresti, Guvernul mentioneaza motivele pentru care este constrans sa actioneze prompt pentru apararea interesului public reprezentat de activitatea de administrare a contribuabililor mijlocii. Scopul reglementarii consta in evitarea disfunctionalitatilor care ar putea surveni ca urmare a transferului competentelor de colectare a creantelor fiscale de la nivel central la nivel regional in conditiile in care lipsesc structurile competente ale organelor de colectare, fiind necesara reorganizarea prealabila a Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.

20. Avand in vedere aceste precizari si tinand cont de jurisprudenta sa, Curtea constata ca imprejurarile mentionate in preambulul ordonantelor de urgenta ale Guvernului criticate se pot incadra in conceptul constitutional de „situatii extraordinare a caror reglementare nu poate fi amanata”, astfel cum acesta a fost definit in jurisprudenta Curtii, ca stari de fapt obiective, cuantificabile, independente de vointa Guvernului, care pun in pericol un interes public. Curtea retine ca si urgenta a fost motivata in mod corespunzator, avand in vedere necesitatea ca prorogarea termenului sa intervina inainte de implinirea acestuia tocmai pentru a preintampina producerea efectelor negative generate de intrarea in vigoare a normelor care prevad administrarea obligatiilor fiscale datorate de contribuabilii mijlocii de catre organul fiscal de la nivel judetean sau al municipiului Bucuresti.

21. Prin urmare, critica privind incalcarea art. 115 alin. (4) din Constitutie de catre Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 25/2018, respectiv de catre Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2018 este neintemeiata. Pentru aceleasi argumente, Curtea constata ca nici critica raportata la dispozitiile constitutionale cuprinse in art. 1 alin. (3) si (5), care consacra principiul statului de drept si principiul legalitatii, nu este intemeiata, Guvernul actionand in cadrul sferei sale de competenta, atribuita expres prin normele constitutionale.

22. Pentru toate aceste motive, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUTIONALA

In numele legii

D E C I D E:

Respinge, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Societatea Dankouz — S.R.L. din Cluj-Napoca in Dosarul nr. 1.179/117/2019 al Tribunalului Cluj — Sectia mixta de contencios administrativ si fiscal, de conflicte de munca si asigurari sociale si constata ca dispozitiile art. XI din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 25/2018 privind modificarea si completarea unor acte normative, precum si pentru aprobarea unor masuri fiscal-bugetare si dispozitiile art. 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2018 privind prorogarea termenului de administrare, de catre organele fiscale de la nivel judetean si al municipiului Bucuresti, a obligatiilor fiscale datorate de contribuabilii mijlocii, de la data de 1 august 2018 la data de 1 noiembrie 2018 sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.

Definitiva si general obligatorie.

Decizia se comunica Tribunalului Cluj — Sectia mixta de contencios administrativ si fiscal, de conflicte de munca si asigurari sociale si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Pronuntata in sedinta din data de 4 iulie 2023.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE
MARIAN ENACHE

Magistrat-asistent-sef,
Mihaela Senia Costinescu