Obligativitatea emiterii facturii fiscale este o cerinta esentiala in orice activitate economica desfasurata de entitati juridice. Acest document atesta vanzarea de produse sau prestarea de servicii si asigura transparenta tranzactiilor, fiind un element central pentru evidentele contabile si raportarile fiscale. Vom discuta in acest articol ce prevede legislatia privind emiterea facturii fiscale, de la ce suma se emite factura fiscala si care este termenul de emitere a unei facturi fiscale.
Obligativitatea emiterii facturii fiscale: prevederi legislative
Emiterea de facturi fiscale reprezinta o obligatie fundamentala pentru orice activitate economica desfasurata de persoanele impozabile, in conformitate cu prevederile art. 319 din Codul Fiscal.
Concret, obligativitatea emiterii de facturi fiscale apare in urmatoarele situatii:
- pentru livrarile de bunuri sau prestarile de servicii efectuate;
- pentru fiecare vanzare la distanta efectuata;
- pentru livrarile intracomunitare de bunuri;
- pentru orice avans incasat in legatura cu una dintre operatiunile mentionate mai sus.
Facturile pot fi intocmite fie pe suport de hartie, fie in format electronic, cu conditia indeplinirii prevederilor legale.
Factura fiscala nu este doar un document contabil, ea serveste drept dovada a operatiunilor economice, atat pentru vanzator, cat si pentru cumparator, avand rolul de a detalia valoarea produselor sau serviciilor, cotele de TVA aplicate si alte elemente esentiale necesare raportarilor fiscale.
Cine NU are obligatia de a emite facturi fiscale?
Persoana impozabila nu are obligatia emiterii de facturi pentru operatiunile scutite fara drept de deducere a taxei!
De asemenea, sunt scutite de obligativitatea emiterii facturii urmatoarele operatiuni (cu exceptia cazului in care beneficiarul solicita factura):
a) livrarile de bunuri prin magazinele de comert cu amanuntul si prestarile de servicii catre populatie, pentru care este obligatorie emiterea de bonuri fiscale;
b) livrarile de bunuri si prestarile de servicii, altele decat cele mentionate mai sus, furnizate catre beneficiari persoane neimpozabile, altele decat persoanele juridice neimpozabile, pentru care este obligatorie emiterea de documente legal aprobate, fara nominalizarea cumparatorului, cum ar fi: transportul persoanelor pe baza biletelor de calatorie sau abonamentelor, accesul pe baza de bilet la: spectacole, muzee, cinematografe, evenimente sportive, targuri, expozitii;
c) livrarile de bunuri si prestarile de servicii, altele decat cele mentionate la lit. a) si b), furnizate catre beneficiari, persoane neimpozabile, altele decat persoanele juridice neimpozabile, care prin natura lor nu permit furnizorului/prestatorului identificarea beneficiarului, cum sunt: livrarile de bunuri efectuate prin automatele comerciale, serviciile de parcari auto a caror contravaloare se incaseaza prin automate, servicii de reincarcare electronica a cartelelor telefonice preplatite.
Care este termenul de emitere pentru factura fiscala?
In cazul livrarilor intracomunitare de bunuri, facturile trebuie emise de catre persoana impozabila nu mai tarziu de data de 15 a lunii care urmeaza dupa luna in care s-a produs faptul generator al taxei.
Pentru toate celelalte operatiuni, diferite de livrarile intracomunitare, persoana impozabila are aceeasi obligatie de facturare pana la data de 15 a lunii urmatoare celei in care a aparut faptul generator al taxei. Aceasta regula se aplica doar in situatia in care factura nu a fost emisa anterior.
In ceea ce priveste avansurile incasate pentru livrari de bunuri sau prestari de servicii, persoana impozabila are obligatia sa emita factura pana cel tarziu in data de 15 a lunii urmatoare celei in care a primit aceste avansuri. Si in acest caz, obligatia nu se aplica daca factura a fost deja emisa anterior.
Citeste si:
Factura proforma: ce este, cand se foloseste, intrebari frecvente De la ce suma se emite factura fiscala?
Obligativitatea emiterii facturii fiscale este stabilita de Codul Fiscal pentru toate operatiunile economice (cu exceptiile de rigoare), indiferent de suma facturii.
Totusi, persoanele impozabile pot opta pentru
emiterea de facturi simplificate in urmatoarele cazuri:
- atunci cand valoarea facturii, inclusiv TVA este mai mica de 100 de Euro (art. 319 alin 12 din Codul Fiscal)
- atunci cand valoarea facturii, inclusiv TVA este mai mare de 100 euro, dar mai mica de 400 euro (art. 319 alin 13 din Codul Fiscal)
- atunci cand practica administrativa ori comerciala din sectorul de activitate implicat sau conditiile tehnice de emitere a facturilor face/fac ca respectarea tuturor obligatiilor mentionate la alin. (20) sau la alin. (23) sa fie extrem de dificila (art. 319 alin 13 din Codul Fiscal)
Facturile simplificate contin mai putine informatii decat factura fiscala obisnuita, insa produc aceleasi efecte fiscale si juridice.
Obligativitatea emiterii facturii fiscale pentru un client inactiv
In cazul in care clientul este declarat inactiv fiscal, furnizorul are obligatia de a emite factura conform prevederilor legale. Potrivit art. 319 alin. (6) si (7) din Codul Fiscal, orice persoana impozabila care livreaza bunuri sau presteaza servicii, este obligata sa emita factura, inclusiv cu TVA, indiferent de statutul clientului. Inactivitatea clientului nu exonereaza furnizorul de la aceasta obligatie.
Pe perioada inactivitatii, clientul nu poate deduce TVA si cheltuielile aferente facturilor primite, conform art. 11 alin. (6) din Codul Fiscal. Totusi, dupa reactivare, clientul va putea deduce aceste sume conform legislatiei.