Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

Codul Fiscal 2019 actualizat

Având în vedere obiectivul asumat prin Programul de guvernare de realizare a unei creşteri economice inteligente, sustenabile şi inclusive bazată pe o forţă de muncă calificată şi retribuită conform calificării,
    ţinând cont că dezvoltarea economică nu este la acelaşi nivel în toate judeţele, decalajele între judeţe fiind în continuare semnificative, ceea ce necesită o realocare a fondurilor publice disponibile către judeţe şi localităţi cu potenţial financiar mai redus,
    având în vedere potenţialul turistic semnificativ al României, atât în scop recreativ, cât şi balnear, 
    luând în considerare prevederile Programului de guvernare cu privire la dezvoltarea activităţii şi capacităţii unităţilor turistice cu scopul creşterii eficienţei utilizării resurselor naturale specifice zonelor în care sunt plasate,
    ţinând cont că se urmăreşte sporirea valorificării potenţialului balnear prin aplicarea mijloacelor de promovare a factorilor naturali de cură utilizaţi inclusiv prin reabilitarea/dezvoltarea infrastructurii existente în staţiunile balneare, 
    având în vedere:
    - prevederile Programului de Guvernare referitoare la construirea unui număr de 2.500 de creşe şi/sau grădiniţe;
    – necesitatea încurajării natalităţii, prin asigurarea de condiţii normale de îngrijire pentru copii;
    – necesitatea de a introduce un program prelungit şi pe tot parcursul anului calendaristic în cadrul creşelor şi/sau grădiniţelor;
    – îndeplinirea rolului social al statului, prin asigurarea condiţiilor normale de dezvoltare armonioasă a copiilor;
    – insuficienţa de spaţii şi dotare pentru desfăşurarea învăţământului preşcolar, serviciul public de interes general şi domeniul prioritar pentru dezvoltarea economico-socială,

    luând în considerare prevederile Programului de guvernare 2018-2020 referitoare la adoptarea în anul 2019 a unor măsuri privind majorarea valorii punctului de pensie pentru pensionarii sistemului public de pensii, majorarea indemnizaţiei sociale pentru pensionari,
    având în vedere că la fundamentarea strategiei fiscal bugetare pe perioada 2019-2021, a bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2019 este necesar ca aceste măsuri să fie aprobate prin acte normative,
    luând în considerare că măsurile de protecţie socială propuse au consecinţe pozitive pentru beneficiarii sistemului public de pensii din România şi sunt menite să vină în sprijinul populaţiei, atât prin majorarea unor drepturi sociale acordate, cât şi prin menţinerea unora, fără a periclita bunăstarea socială a acestora,
    având în vedere:
    - imperativul respectării ţintei de deficit de sub 3% din produsul intern brut, prevăzut de Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, ratificat prin Legea nr. 13/2008;
    – obligaţia Guvernului de a conduce politica fiscal-bugetară într-un mod care să asigure predictibilitatea acesteia pe termen mediu, în scopul menţinerii stabilităţii macroeconomice, instituită prin Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată, pe baza căreia să fie fundamentat proiectul bugetului de stat pe anul 2019;
    – necesitatea adoptării, în cel mai scurt timp, a legii bugetului de stat, legii bugetului asigurărilor sociale de stat şi perspectiva 2020-2021, măsurile propuse stau la baza fundamentării veniturilor şi cheltuielilor bugetului general consolidat;
    – prevederile art. 29 alin. (4) şi art. 30 alin. (4) şi (5) din Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată, şi ţinând seama de nivelul deficitelor bugetare (cash, ESA şi structural) rezultate în urma planificării bugetare pe anul 2019 şi perspectiva 2020-2021, se impune adoptarea de măsuri cu privire la conţinutul declaraţiilor prevăzute la articolele menţionate. Având în vedere prevederile Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora nicio cheltuială nu poate fi înscrisă în buget şi nici angajată şi efectuată din buget, dacă nu există bază legală pentru respectiva cheltuială,

    luând în considerare că pentru păstrarea echilibrelor bugetare sunt necesare unele măsuri menite să menţină volumul cheltuielilor bugetare la un nivel care să permită respectarea condiţionalităţilor asumate de Guvernul României, inclusiv în ceea ce priveşte nivelul deficitului bugetar,
    ţinând cont că neadoptarea în regim de urgenţă a măsurilor fiscal-bugetare propuse:
    - ar genera un impact suplimentar asupra deficitului bugetului general consolidat, afectând în mod semnificativ sustenabilitatea finanţelor publice;
    – deficitul bugetar în anul 2019 va depăşi pragul de 3% din produsul intern brut prevăzut de Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, ratificat prin Legea nr. 13/2008, ceea ce va avea ca principală consecinţă negativă declanşarea de către Comisia Europeană a procedurii de deficit excesiv, aspect de natură a genera la rândul său alte consecinţe grave pentru interesele României;
    – în vederea sprijinirii finanţării în anul 2019 a programelor guvernamentale asumate prin Programul de guvernare, pentru îmbunătăţirea nivelului de trai al populaţiei şi pentru întărirea coeziunii sociale şi reducerea decalajelor faţă de statele dezvoltate ale Uniunii Europene,

    în vederea implementării programului de asistenţă tehnică şi financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro acordat de România Republicii Moldova,
    luând în considerare necesitatea clarificării regimului fiscal aplicabil biletelor de valoare acordate potrivit Legii nr. 165/2018, care se aplică începând cu 1 ianuarie 2019, s-a reglementat tratamentul fiscal aplicabil biletelor de valoare care se acordă şi sub forma tichetelor culturale.
    Având în vedere necesitatea clarificării regimului fiscal aplicabil indemnizaţiei de hrană şi indemnizaţiei de vacanţă, acordate potrivit prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare,
    ţinând cont de necesitatea introducerii unor clarificări tehnice în legătură cu indicatorul salariul minim brut pe ţară utilizat la stabilirea contribuţiilor sociale în cazul în care prin hotărâre a Guvernului se utilizează mai multe valori ale acestuia,
    având în vedere că la 1 ianuarie 2019 încetează aplicabilitatea taxării inverse în domeniul TVA pentru anumite categorii de livrări de bunuri şi prestări de servicii, iar la nivel comunitar posibilitatea aplicării de către statele membre a taxării inverse pentru aceste operaţiuni a fost prelungită până la 30 iunie 2022 prin Directiva Consiliului 2018/1.695/UE din 6 noiembrie 2018 de modificare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată în ceea ce priveşte perioada de aplicare a mecanismului opţional de taxare inversă în legătură cu livrările de anumite bunuri şi prestările de anumite servicii care prezintă risc de fraudă şi a mecanismului de reacţie rapidă împotriva fraudei în domeniul TVA,
    având în vedere că actualul nivel al accizei pentru ţigarete nu asigură respectarea prevederilor art. 10 alin. (2) din Directiva 2011/64/UE a Consiliului privind structura şi ratele accizelor aplicate tutunului prelucrat, 
    luând în considerare solicitarea Comisiei Europene de reglementare urgentă a acestei situaţii prin adoptarea măsurilor necesare pentru a corecta neconcordanţa cu Directiva 2011/64/UE,
    ţinând cont că neadoptarea măsurilor în regim de urgenţă ar conduce la declanşarea acţiunii în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor (infringement) împotriva ţării noastre şi la sancţiuni financiare,
    luând în considerare faptul că nepromovarea prezentului act normativ ar avea consecinţe negative, în sensul că:
    - începând cu 1 ianuarie 2019 nu s-ar mai aplica taxarea inversă în domeniul TVA pentru anumite operaţiuni pentru care legislaţia comunitară, respectiv recenta Directivă a Consiliului 2018/1.695/UE, prevede în continuare posibilitatea statelor membre de a aplica această măsură, iar taxarea inversă este recunoscută ca reprezentând un instrument eficient în combaterea evaziunii fiscale;
    – nerespectarea cerinţei prevăzute la art. 10 alin. (2) din Directiva 2011/64/UE privind structura şi ratele accizelor aplicate tutunului prelucrat ar conduce la declanşarea acţiunii în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor (infringement) împotriva ţării noastre şi la sancţiuni financiare,

    având în vedere faptul că prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 818 din 7 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 311 din 10 aprilie 2018, dispoziţiile art. 69 alin. (5) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, au fost declarate neconstituţionale,
    ţinând cont de stadiul procesului legislativ al proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, precum şi pentru stabilirea unor măsuri privind evaluarea funcţionarilor publici pentru anul 2018, care are ca obiect principal de reglementare punerea de acord a prevederilor declarate neconstituţionale ale Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu dispoziţiile Constituţiei României, republicată, precum şi de necesitatea promovării ulterioare a cadrului normativ secundar în temeiul acestui act normativ,
    prin raportare la perioada limitată în timp pentru realizarea evaluării anuale a performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici,
    luând în considerare faptul că neadoptarea acestei măsuri legislative ar fi de natură să afecteze drepturile la carieră ale funcţionarilor publici a căror activitate nu ar putea fi evaluată, în lipsa instrumentelor procedurale necesare,
    având în vedere necesitatea îndeplinirii angajamentelor asumate politic faţă de statul francez în ceea ce priveşte Sezonul România-Franţa, precum şi a respectării angajamentelor asumate prin Programul de Guvernare 2018-2020 pentru consolidarea parteneriatului strategic cu Franţa şi continuarea implementării Foii de parcurs a Parteneriatului strategic,
    ţinând cont de funcţiile de reprezentare şi coordonare asumate de Ministerul Afacerilor Externe în pregătirea şi organizarea Sezonului România-Franţa, în conformitate cu obiectivele de politică externă ale României,
    luând act de necesitatea de operare a unor modificări, în sensul îndreptării unei erori materiale la nivelul cadrului legal primar pentru organizarea, desfăşurarea şi finanţarea Sezonului România-Franţa, lansat la Paris la data de 27 noiembrie 2018,
    având în vedere că, în lipsa acestor măsuri legislative luate în regim de urgenţă, impuse de o situaţie extraordinară, există riscul de a nu putea finaliza în timp util formalităţile de organizare şi finanţare a Sezonului România-Franţa,
    întrucât la data de 29 noiembrie 2018 s-a semnat Acordul dintre Guvernul României şi Federaţia Patronatelor Societăţilor din Construcţii privind măsuri pentru o creştere economică sustenabilă a României, bazată pe investiţii, în următorii 10 ani,
    prin acordul încheiat între Guvernul României şi Federaţia Patronatelor Societăţilor din Construcţii se declară sectorul construcţiilor sector prioritar, de importanţă naţională pentru economia românească pe următorii 10 ani, începând cu 1 ianuarie 2019,
    apreciind că sectorul construcţiilor reprezintă unul din domeniile prioritare pentru realizarea obiectivelor prevăzute în Programul de Guvernare,
    ţinând cont că activitatea de construcţii este decisivă pentru realizarea proiectelor de investiţii publice şi private şi având în vedere că în ultimii ani sectorul construcţiilor s-a confruntat cu dificultăţi legate de asigurarea cu forţă de muncă specializată şi de o concurenţă neloială,
    pentru a pune în aplicare cu prevederile Acordului încheiat între Guvernul României şi Federaţia Patronatelor Societăţilor din Construcţii pentru sectorul construcţii se vor crea premisele pentru completarea cadrului normativ de nivel primar cu posibilitatea de a reglementa prin hotărâre a Guvernului niveluri ale salariului minim brut pe ţară garantat în plată diferenţiate pe domenii de activitate,
    în condiţiile salariului minim brut pe ţară garantat în plată diferenţiat pentru anumite domenii de activitate, se vor introduce măsuri suplimentare pentru combaterea muncii la negru,
    ţinând cont că neadoptarea în regim de urgenţă afectează angajamentele Guvernului stabilite prin Acordul încheiat cu Federaţia Patronatelor Societăţilor din Construcţii şi va perpetua dificultăţile legate de asigurarea cu forţă de muncă specializată în domeniul construcţiilor,
    având în vedere necesitatea stringentă de a pune în executare prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 74/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, a Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, pentru a evita posibile riscuri de natură a conduce la imposibilitatea respectării angajamentelor asumate în faţa Comisiei Europene,
    luând în considerare obligativitatea dovedirii în faţa Comisiei Europene a punerii în aplicare efectivă a condiţionalităţii exante cu privire la deşeuri,
    ţinând cont că în situaţia neadoptării în regim de urgenţă a modificării Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, există riscul aplicării procedurii de presuspendare a plăţilor intermediare din Fondul de coeziune din cadrul axei nr. 3 - Dezvoltarea infrastructurii de mediu în condiţii de management eficient al resurselor,
    în vederea evitării sesizării Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în Cauza 2018/0040 - acţiune în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor având ca obiect necomunicarea măsurilor naţionale de transpunere a Directivei (UE) 2016/2.258 a Consiliului din 6 decembrie 2016 de modificare a Directivei 2011/16/UE în ceea ce priveşte accesul autorităţilor fiscale la informaţii privind combaterea spălării banilor şi a evitării stabilirii de sancţiuni pecuniare într-un cuantum considerabil, în condiţiile în care propunerea de sesizare a CJUE este prevăzută pentru ciclul decizional din ianuarie 2019,
    luând în considerare că în situaţia neadoptării în regim de urgenţă a măsurii există riscul creării unui prejudiciu statului român prin obligarea acestuia la plata unei sume forfetare minime de 1.887.000 euro şi a unor penalităţi cominatorii între 2.289 euro şi 137.340 euro/zi de întârziere,
    în scopul sprijinirii contribuabililor de bună-credinţă şi a evitării încetării activităţii acestora este necesară flexibilizarea regulilor în materia eşalonărilor la plată,
    luând în considerare că în situaţia neadoptării în regim de urgenţă a măsurii există riscul concedierii angajaţilor societăţilor care nu îşi pot menţine eşalonările la plată,
    având în vedere:
    - întârzierile la validarea documentaţiilor de atribuire pentru lucrări de până la 25 de zile lucrătoare, se impune adoptarea unor măsuri urgente pentru perfecţionarea şi flexibilizarea sistemului achiziţiilor publice, în caz contrar existând riscul diminuării gradului de cheltuire a fondurilor alocate, inclusiv a fondurilor europene, consecinţa cea mai gravă în acest caz reprezentând-o amânarea/întârzierea implementării unor proiecte de investiţii majore, cu impact social şi economic la nivel naţional sau local;
    – importanţa deosebită a fondurilor structurale în ansamblul economiei naţionale, precum şi efectele negative asupra potenţialului de dezvoltare a economiei naţionale generate de un nivel redus al absorbţiei fondurilor structurale;
    – faptul că în prezent constatăm triplarea numărului de documentaţii de atribuire publicate în SICAP corelat cu numărul foarte mare de elemente de noutate introduse în aria de competenţă a verificatorilor ex ante şi gradul redus de acceptanţă din partea autorităţilor contractante a noilor elemente componente ale controlului, este necesară luarea unor măsuri de natură să eficientizeze fluxul operaţional în procesul de achiziţii publice;
    – faptul că autorităţile contractante răspund exclusiv asupra deciziilor de oportunitate, iar în sistemul achiziţiilor publice au fost introduse o serie de elemente noi care necesită o corelare urgentă a anumitor prevederi cu situaţiile constatate din aplicarea practică a acestora;
    – faptul că Acordul de parteneriat al României pentru perioada de programare financiară 2014-2020, aprobat prin Decizia Comisiei Europene nr. C (2014) 5.515 din 6 august 2014, stabileşte condiţionalităţile orizontale ex ante care trebuie îndeplinite de Guvernul României în legătură cu utilizarea, în special prin efectuarea de achiziţii publice, a fondurilor structurale aferente perioadei de programare financiară 2014-2020, fonduri structurale în valoare de aproximativ 43 miliarde de euro;
    – prevederile art. 19 din Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziţii comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime, precum şi de stabilire a unor dispoziţii generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.083/2006 al Consiliului;
    – faptul că absorbţia fondurilor structurale conform Acordului de parteneriat reprezintă un interes public prioritar, dată fiind importanţa acestora în ansamblul economiei naţionale şi efectele absorbţiei fondurilor structurale asupra potenţialului de dezvoltare a economiei naţionale;
    – faptul că nerespectarea prevederilor Acordului de parteneriat, prin neîndeplinirea condiţionalităţilor ex ante prevăzute în cuprinsul său, inclusiv în ceea ce priveşte dezvoltarea şi implementarea Strategiei naţionale de achiziţii publice, prevăzută de Hotărârea Guvernului nr. 901/2015 privind aprobarea Strategiei naţionale în domeniul achiziţiilor publice, poate conduce la afectarea finanţării din fonduri structurale în cadrul programelor europene finanţate din fonduri europene alocate în exerciţiul financiar 2014-2020 a unor proiecte de interes public şi la corecţii financiare, fiind astfel afectată în mod semnificativ îndeplinirea obiectivelor de absorbţie a fondurilor structurale, cu impact deosebit asupra dezvoltării economiei naţionale;
    – faptul că toate aceste cerinţe necesită întărirea capacităţii instituţionale a organismelor menţionate,

    având în vedere că urmare a intrării în vigoare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2016 pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, preţul de vânzare a gazelor naturale, atât pentru piaţa concurenţială, cât şi pentru piaţa reglementată se bazează pe cererea şi oferta pieţei şi au fost instituite obligaţii pentru producătorii şi furnizorii de gaze naturale de a tranzacţiona în cadrul pieţelor centralizate din România a unui anumit procent din cantitatea de gaze naturale comercializate,
    luând în considerare evoluţia preţului mediu de vânzare al gazelor naturale de către producătorii interni pe piaţa centralizată în perioada aprilie 2017-august 2018,
    având în vedere situaţia de fapt şi de drept se impune instituirea unor forme corespunzătoare de control al preţurilor gazelor naturale practicate de către producătorii interni, pentru perioada 1.04.2018-28.02.2022,
    ţinând cont că în situaţia neadoptării acestor măsuri există riscul ca furnizorii să acumuleze pierderi considerabile, care, pe de o parte, vor genera creşteri deosebit de importante ale preţului la consumatorii finali şi, pe de altă parte, vor afecta puternic situaţia financiară a furnizorilor şi capabilitatea lor de a asigura cantităţile de gaz necesare clienţilor lor, punând astfel în pericol continuitatea alimentării cu gaze naturale,
    că în prezent o mare parte din recolta foarte bună, în special la cereale şi fructe a anului 2018 se găseşte fie în depozite, în cantităţi mici şi eterogenă calitativ, fie încă neculeasă; în această situaţie valorificarea fiind aproape imposibilă pentru că producătorilor individuali le este dificil să formeze oferte competitive, să contacteze spaţii de depozitare corespunzătoare şi să asigure o livrare ritmică reţelelor de comerţ,
    având în vedere evoluţia îngrijorătoare a unor fenomene negative pentru producţia agricolă, în special pesta porcină africană, dar şi seceta preconizată au produs sau sunt pe cale să producă grave efecte economice negative,
    ţinând cont de necesitatea adoptării de măsuri energice şi urgente prin organizarea şi susţinerea, în special, economică a repopulării fermelor zootehnice afectate, precum şi de înfiinţarea de culturi de primăvară cu soiuri specifice, rezistente la secetă şi dăunători pentru a asigura o recoltă bună în anul agricol viitor, măsuri la care Societatea Naţională „Casa de Comerţ Agroalimentar UNIREA“ poate contribui decisiv, evitând astfel riscul apariţiei de probleme imprevizibile asupra economiei în general şi a securităţii alimentare în special,
    având în vedere că, pe parcursul procedurii prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule, au intervenit modificări ale termenelor în vederea reglementării unor situaţii, precum cea în care contribuabilul nu anexează documentul doveditor al plăţii ori cea în care autovehiculul pentru care s-a achitat taxa nu a fost înmatriculat, pentru a se asigura depunerea facilă a cererilor de restituire de către persoanele interesate,
    luând în considerare că termenele-limită instituite pentru restituirea de către organele competente a sumelor cuvenite contribuabililor/plătitorilor nu pot fi respectate datorită volumului mare de cereri înregistrate,
    ţinând cont că, prin neadoptarea unor măsuri urgente pentru deblocarea situaţiei, există riscul de creştere incontrolabilă a nemulţumirilor cetăţenilor care au înregistrat la organele competente cereri de restituire, în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017, 
    având în vedere riscul afectării bugetelor organele fiscale competente care realizează operaţiunile de restituire prin creşterea cuantumului dobânzilor calculate şi, implicit, afectarea colectării veniturilor bugetare, respectiv a execuţiei bugetare,
    având în vedere prevederile din Acordul dintre Guvernul României şi Federaţia Patronatelor Societăţilor din Construcţii privind măsuri pentru o creştere economică sustenabilă a României, bazată pe investiţii, în următorii 10 ani, precum şi cu multiplele situaţii în care excesul de activităţi în care se poate utiliza munca zilieră a condus la utilizarea de forţă de muncă care nu beneficiază de asigurări sociale, fără a fi vorba de muncă necalificată cu caracter ocazional,
    ţinând cont că este necesară limitarea imediată a posibilităţilor de utilizare abuzivă a muncii ziliere pentru evitarea consecinţelor sociale grave generate de lipsirea cetăţenilor de prestaţii de asigurări sociale;
    luând în considerare precaritatea sau lipsa unor sisteme informatice la nivelul poliţiilor locale care să permită emiterea şi transmiterea titlurilor de creanţă electronice pentru amenzile contravenţionale la regimul circulaţiei pe drumurile publice către Sistemul informatic de gestionare a titlurilor de creanţă electronice,
    ţinând cont că neadoptarea măsurii în regim de urgenţă conduce la imposibilitatea aplicării prevederilor art. 1-17 din Legea nr. 203/2018 privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenţionale,
    având în vedere că, potrivit Acordului între Guvernul României şi Federaţiile Sindicale Reprezentative din Învăţământ, până la data de 31 decembrie 2018 va fi adoptat un act normativ care să reglementeze aplicarea devansată, în trei etape, a nivelului de salarizare stabilit pentru anul 2022 în Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, pentru personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, personalul didactic de conducere, de îndrumare şi control din învăţământ,
    luând în considerare necesitatea respectării acestor angajamente asumate de Guvernul României,
    ţinând cont de necesitatea asigurării unei climat educaţional corect şi sustenabil,
    având în vedere că majorarea dobânzilor ROBOR la 3 luni şi ROBOR la 6 luni afectează segmentul de populaţie care a utilizat această formă de finanţare, se impune instituirea unei taxe pe active financiare datorată de instituţiile bancare, diferenţiată în funcţie de depăşirea unei anumite valori procentuale.
    Având în vedere majorarea în anul 2018 a veniturilor populaţiei, în special cele destinate persoanelor vârstnice, cum ar fi valoarea punctului de pensie de la 1.000 lei la 1.100 lei şi nivelul indemnizaţiei sociale pentru pensionari de la 520 lei la 640 lei, o parte dintre aceste persoane nu mai beneficiază de dreptul la ajutorul pentru încălzirea locuinţei cu gaze naturale, energie electrică şi lemne, cărbuni, combustibili petrolieri, beneficii sociale pentru care plafonul maxim al veniturilor până la care se acordă fiind de 615 lei/membru de familie. În această situaţie, prin suportarea integrală a cheltuielilor legate de încălzirea locuinţei veniturile familiilor, în special ale persoanelor vârstnice, nu ar mai putea asigura necesarul de trai.
    Faţă de numărul de familii beneficiare ale ajutorului pentru încălzirea locuinţei cu lemne, cărbuni, combustibili petrolieri în luna decembrie 2017, pentru sezonul rece 2017-2018, de 236.355 familii şi persoane singure, în luna decembrie 2018, numărul beneficiarilor de ajutor pentru încălzirea locuinţei cu lemne, cărbuni, combustibili petrolieri a scăzut la 129.104 familii şi persoane singure. Majoritatea celor care nu mai beneficiază de acest drept au venituri care depăşesc cu puţin plafonul maxim de venituri de 615 lei.
    Pentru a asigura o protecţie socială adecvată pentru aceste familii, în special pentru persoanele vârstnice, este necesară modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 70/2011 privind măsurile de protecţie socială în perioada sezonului rece, cu modificările şi completările ulterioare, prin majorarea nivelului de venituri până la care se acordă acest drept, în cazul încălzirii cu gaze naturale, energie electrică şi lemne, cărbuni, combustibili petrolieri. Această majorare nu se impune în cazul încălzirii cu energie termică în sistem centralizat, pentru acest sistem de încălzire, nivelul maxim de venituri fiind stabilit la 786 lei/persoană în cazul familiei şi la 1.082 lei în cazul persoanei singure.
    Majorarea nivelului maxim al veniturilor nu va conduce la impact bugetar, cheltuielile menţinându-se la acelaşi nivel ca în sezonul rece anterior.
    În considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul general public şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată,
    în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată, 
    Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.
    CAP. I
    Instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice
    SECŢIUNEA 1
    Înfiinţarea Fondului de Dezvoltare şi Investiţii
    ART. 1
    (1) Se înfiinţează Fondul de Dezvoltare şi Investiţii, denumit în continuare Fond, fără personalitate juridică, gestionat de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP), printrun cont de disponibil.
    (2) Fondul se utilizează pentru finanţarea proiectelor de investiţii ale unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale în domenii prioritare, după cum urmează:
    1. Domeniul prioritar principal:
    a) sănătate, respectiv dispensar medical rural, centru medical de permanenţă, spitale judeţene, municipale şi orăşeneşti;
    b) educaţie, respectiv şcoli, grădiniţe, creşe, campusuri şcolare;
    c) apă şi canalizare, inclusiv tratarea şi epurarea apelor uzate;
    d) reţea de energie electrică şi reţea de gaze, inclusiv extinderea acestora;
    e) transport, drumuri, respectiv modernizare/reabilitare drumuri comunale şi locale, judeţene, străzi, zone pietonale, poduri, pasaje;
    f) salubrizare.

    2. Domeniul prioritar secundar:
    a) cultură, respectiv cămin cultural;
    b) culte, respectiv reabilitare lăcaş de cult;
    c) reţea de iluminat public;
    d) sport, respectiv construcţie/modernizare baze sportive pentru sport de masă şi performanţă;
    e) locuinţe, respectiv locuinţe sociale, locuinţe pentru tineri, locuinţe de serviciu pentru specialişti, reabilitarea clădirilor cu risc seismic.


    (3) Fondul se utilizează şi pentru finanţarea proiectelor de investiţii ale universităţilor, în domenii prioritare, după cum urmează:
    a) construcţia/modernizarea infrastructurii didactice, respectiv amfiteatre, laboratoare, săli de cursuri şi săli de sport;
    b) construcţia/modernizarea infrastructurii de cercetare;
    c) construcţia/modernizarea infrastructurii unor spaţii de cazare şi masă pentru studenţi;
    d) construcţia/modernizarea infrastructurii unor centre de conferinţă, pentru diseminarea informaţiilor ştiinţifice.

    (4) Finanţarea proiectelor se asigură sub formă de granturi, acordate din Fond.
    (5) Plafoanele de contractare şi tragerile anuale aferente granturilor acordate din Fond se aprobă anual prin legea pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal bugetar, potrivit prevederilor art. 26 alin. (2) din Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată. 

    ART. 2
    (1) Sursa de finanţare a Fondului o reprezintă împrumuturile în lei, acordate din disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului în limita şi intervalul prevăzute la alin. (2).
    (2) Valoarea totală a împrumuturilor acordate Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză pe un interval de 20 ani este în limita sumei de 10.000 mil. euro echivalent lei calculat la cursul de schimb al Băncii Naţionale a României la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
    (3) Împrumuturile se acordă la solicitarea Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză prin hotărâre de Guvern emisă anual în limita plafoanelor aprobate potrivit art. 1 alin. (5), pe o perioadă de 5 ani cu tragere integrală şi o dobândă de 1% pe an. Sumele rămase neutilizate din valoarea împrumutului acordat se restituie de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză în primele 30 de zile calendaristice ale anului următor acordării.
    (4) Dobânda aferentă împrumuturilor acordate se calculează pe fiecare an calendaristic, la soldul împrumutului, începând cu data tragerii, cu convenţia număr de zile calendaristice/360. Dobânda astfel calculată se comunică Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, care are obligaţia de a o plăti în 30 de zile calendaristice de la data comunicării.
    (5) Dobânda se asigură din bugetul Secretariatului General al Guvernului, prin bugetul Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, şi reprezintă venit al bugetului Trezoreriei Statului.
    (6) Rambursarea împrumuturilor se efectuează integral de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză la finele perioadei menţionate la alin. (3), din sumele prevăzute cu această destinaţie în bugetul Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză.
    (7) Pentru neplata la termen a împrumutului se calculează o dobândă, pentru fiecare zi de întârziere, la nivelul dobânzii prevăzute la art. 174 alin. (5) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, până la data stingerii obligaţiei. Dobânda astfel calculată reprezintă venit al bugetului Trezoreriei Statului.

    ART. 3
    (1) Fondul poate angaja sume pentru finanţarea proiectelor de investiţii ale beneficiarilor prevăzuţi la art. 1 alin (2) şi (3), în limita plafoanelor de trageri, prevăzute la art. 1 alin. (5), disponibile la data solicitării finanţării.
    (2) Unităţile/Subdiviziunile administrative-teritoriale pot solicita finanţare din Fond pentru obiectivele de investiţii ce se încadrează în domeniile prevăzute la art. 1 alin (2), în următoarele condiţii:
    a) să deţină autorizaţia de construire necesară demarării execuţiei proiectului;
    b) beneficiarii pot să deţină concomitent cel mult două proiecte finanţate din Fond, iar solicitarea de finanţare pentru un proiect se face numai în ordinea domeniilor prevăzute la art. 1 alin. (2);
    c) să solicite finanţare pentru un proiect din domeniul prioritar secundar numai după finalizarea integrală a proiectelor din domeniul prioritar principal;
    d) suma solicitată la finanţare să nu fie mai mare decât diferenţa dintre valoarea proiectului şi excedentul bugetului local neutilizat la data solicitării finanţării. În înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţă, la stabilirea excedentului bugetului local nu se iau în calcul sumele a căror destinaţie a fost stabilită prin acte normative sau prin acorduri/contracte de finanţare;
    e) pentru sumele solicitate a fi acordate din Fond să nu existe o altă cerere de finanţare din fonduri externe nerambursabile aprobată sau în curs de analiză;
    f) să nu existe finanţare dublă concomitentă pentru aceleaşi lucrări aferente proiectelor de investiţii solicitate a fi finanţate din Fond, provenite inclusiv din contracte de împrumut semnate cu instituţii de credit sau instituţii financiare interne sau internaţionale.

    (3) Universităţile pot solicita finanţare din Fond pentru obiectivele de investiţii ce se încadrează în domeniile prevăzute la art. 1 alin. (3), în următoarele condiţii:
    a) să deţină autorizaţia de construire necesară demarării execuţiei proiectului;
    b) beneficiarii să deţină concomitent cel mult două proiecte finanţate din Fond în acelaşi timp, iar solicitarea de finanţare pentru un proiect se face numai cu respectarea domeniilor prioritare stabilite conform art. 1 alin. (3);
    c) valoarea solicitată la finanţare să nu fie mai mare decât diferenţa dintre valoarea proiectului şi excedentul neutilizat la data solicitării finanţării. În înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţă, la stabilirea excedentului bugetar nu se iau în calcul sumele a căror destinaţie a fost stabilită prin acte normative sau prin acorduri/contracte de finanţare;
    d) pentru sumele solicitate a fi acordate din Fond să nu existe o altă cerere de finanţare din fonduri externe nerambursabile sau de la bugetul de stat sau alte bugete, aprobată sau în curs de analiză.

    (4) Încadrarea în domeniile prioritare se stabileşte de către Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză.
    (5) Investiţiile finanţate din Fond, pentru care există finanţare din fonduri externe nerambursabile, sunt evaluate de către autorităţile de management care finanţează domeniile respective din perspectiva respectării condiţiilor necesare rambursării acestora din fonduri externe nerambursabile printro cerere de rambursare ulterioară. Autorităţile de management vor formula recomandări privind structura şi implementarea proiectului astfel încât acesta să fie eligibil la rambursare în cazul în care reglementările permit acest lucru. Beneficiarii de fonduri din grant au obligaţia întreprinderii oricărei acţiuni privind solicitarea rambursării din fonduri externe nerambursabile, la solicitarea Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză. În cazul refuzului beneficiarilor, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză recuperează valoarea integrală a finanţării din grant prin intermediul organelor fiscale centrale, în condiţiile Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, în baza actului administrativ prin care se individualizează suma de recuperat, întocmit de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză.
    (6) Sumele rambursate sau recuperate în condiţiile alin. (5) se fac venit integral la bugetul de stat.

    ART. 4
    Categoriile de investiţii eligibile a fi finanţate din Fond sunt investiţiile noi şi extinderea/finalizarea investiţiilor existente, constând în construcţii, modernizări şi dotări.

    ART. 5
    În vederea acordării granturilor din Fond, unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, respectiv universităţile depun o solicitare către Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză în care menţionează următoarele:
    a) denumirea proiectului şi încadrarea acestuia în domeniile prevăzute la art. 1 alin. (2);
    b) valoarea estimată a investiţiei, cu eşalonarea pe ani a acesteia;
    c) respectarea încadrării în condiţiile prevăzute la art. 3;
    d) menţiune cu privire la solicitarea avansului de 5% din valoarea finanţării, dar nu mai mult decât valoarea ce urmează a fi finanţată în anul în care se face solicitarea.


    ART. 6
    (1) În termen de 10 zile lucrătoare de la data semnării contractului de finanţare, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză virează beneficiarului într-un cont de disponibil cu destinaţie specială suma solicitată la art. 5 lit. d). În execuţie, în termen de 3 zile de la încasare, beneficiarii transferă suma aflată în contul de disponibil în bugetul local sau în bugetele de venituri şi cheltuieli ale universităţilor, după caz, în vederea utilizării acesteia. Avansul neutilizat până la data de 31 decembrie a fiecărui an se restituie în contul Fondului din care a fost virată.
    (2) Beneficiarii pot solicita alocarea unei sume suplimentare, în limita a maximum 10% din valoarea finanţării, numai după justificarea integrală a sumelor virate anterior, cu încadrare în limitele anuale aprobate în contractul de finanţare, inclusiv pentru cazurile în care au restituit sumele neutilizate sau nu a fost solicitat avans în condiţiile art. 5 lit. d).
    (3) Sumele alocate în condiţiile prezentului articol au destinaţie specială şi nu pot fi supuse executării silite.

    ART. 7
    (1) Unităţile/Subdiviziunile administrativ-teritoriale au obligaţia de a restitui anual, pe o perioadă fixă de 20 de ani, o sumă reprezentând contribuţia proprie la proiect, calculată ca diferenţă între nivelul maxim al datoriei publice locale, calculat potrivit prevederilor art. 63 alin. (4) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, şi serviciul datoriei publice locale anuale, dar nu mai mult decât valoarea finanţată. Sumele rambursate de beneficiari aferente fiecărui an se virează la bugetul de stat până la finele primului trimestru al anului următor. Calculul sumei datorate se efectuează de către beneficiar şi se verifică de către structuri din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală sau Ministerului Finanţelor Publice, desemnate prin ordin al ministrului finanţelor publice.
    (2) Universităţile au obligaţia de a restitui anual 2,5% din valoarea finanţării, pe o perioadă fixă de 20 de ani, reprezentând contribuţia proprie la proiect. Sumele rambursate de beneficiari aferente fiecărui an se virează la bugetul de stat până la finele primului trimestru al anului următor. Calculul sumei datorate se efectuează de către beneficiar şi se verifică de către structuri din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală sau Ministerului Finanţelor Publice, desemnate prin ordin al ministrului finanţelor publice.
    (3) Pentru neachitarea la termen a sumelor prevăzute la alin. (1) şi (2), beneficiarii datorează dobânzi şi penalităţi de întârziere la nivelul celor stabilite de Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare. Executarea silită a sumelor neachitate se efectuează de către organele fiscale centrale.
    (4) Diferenţa rezultată dintre valoarea grantului şi sumele achitate conform alin. (1), la finalul perioadei de 20 de ani, reprezintă cheltuiala definitivă a bugetului de stat şi nu se mai datorează de către beneficiar.

    ART. 8
    Beneficiarii vor folosi obligatoriu codul de program/proiect furnizat de fond pentru partea finanţată de către acesta.

    ART. 9
    (1) Până la data de 30 iunie a fiecărui an, beneficiarii au obligaţia să analizeze şi să stabilească necesarul de credite bugetare destinate finanţării investiţiei în anul curent şi să solicite Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză amendarea contractelor de grant în sensul modificării tragerilor din grant, în cazul în care există modificări ale eşalonării anuale a investiţiei.
    (2) În cazul în care beneficiarii nu respectă condiţia prevăzută la alin. (1), iar suma utilizată este mai mică decât suma trasă, în anii următori finanţarea se asigură în limita fondurilor rămase disponibile, iar penalizarea care se percepe este de 2% din suma neutilizată.
    (3) Beneficiarii au obligaţia calculării şi achitării, până la data de 31 martie a anului următor, a penalităţii prevăzute la alin. (2), care reprezintă venit la bugetul de stat.

    ART. 10
    Beneficiarii nu pot contracta împrumuturi pe o perioadă fixă de 20 de ani sau până când valoarea contribuţiei virate în condiţiile art. 7 este egală cu valoarea grantului primit, cu excepţia împrumuturilor aferente implementării proiectelor cu finanţare din fonduri europene şi refinanţarea împrumuturilor contractate anterior datei la care se semnează contractul de finanţare din Fond.

    ART. 11
    În termen de 45 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se emit norme metodologice de aplicare a art. 1-10 aprobate prin ordin comun de către Ministerul Finanţelor Publice şi Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză şi care vor cuprinde şi stabilirea documentaţiei necesare pentru acordarea finanţării din Fond.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Aprobarea Programului de finanţare a investiţiilor pentru modernizarea şi dezvoltarea staţiunilor balneare
    ART. 12
    (1) Se aprobă Programul de finanţare a investiţiilor pentru modernizarea şi dezvoltarea staţiunilor balneare, denumit în continuare Programul staţiuni balneare, finanţat integral din bugetul Secretariatului General al Guvernului, prin bugetul Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză (CNSP).
    (2) Sumele aferente Programului staţiuni balneare se gestionează de către Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză, se prevăd în bugetul CNSP la o poziţie distinctă de cheltuieli, se utilizează exclusiv pentru finanţarea proiectelor de investiţii pentru modernizarea şi dezvoltarea staţiunilor balneare sau balneoclimaterice prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 1.016/2011 privind acordarea statutului de staţiune balneară şi balneoclimatică pentru unele localităţi şi areale care dispun de factori naturali de cură, cu modificările şi completările ulterioare.
    (3) Beneficiarii Programului staţiuni balneare sunt unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, denumite în continuare UAT, şi societăţile înfiinţate în conformitate cu prevederile Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
    (4) CNSP răspunde de gestionarea Programului staţiuni balneare, în conformitate cu prevederile legale.

    ART. 13
    (1) Prin Programul staţiuni balneare se transferă fonduri publice beneficiarilor unităţi administrativ-teritoriale pentru finanţarea următoarelor categorii de cheltuieli:
    a) reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport care să faciliteze accesul la staţiunea balneară, în condiţiile legii;
    b) reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii stradale şi pietonale;
    c) modernizarea şi extinderea infrastructurii de utilităţi publice din staţiunea balneară;
    d) construcţia, extinderea şi reabilitarea capacităţilor de tratament balnear, precum şi a capacităţilor turistice de alimentaţie publică şi cazare;
    e) construcţia, extinderea şi reabilitarea obiectivelor de sănătate, culturale, sportive şi de agrement, în condiţiile legii;
    f) achiziţia, în scopul dezvoltării activităţii turistice, de imobile care nu sunt utilizate sau care nu sunt în exploatarea cu profil de turism;
    g) achiziţia de echipamente, mobilier şi aparatură medicală specifice tratamentelor balneare;
    h) achiziţia de mijloace de transport persoane, utilizabile exclusiv în scopuri turistice;
    i) realizarea de centre de informare turistică şi dotarea acestora;
    j) alte obiective de investiţii care asigură dezvoltarea staţiunilor balneare respective;
    k) cheltuieli privind pregătirea profesională a persoanelor cu calificări în domeniul HORECA şi a persoanelor cu pregătire medical-sanitară, precum şi cheltuieli pentru locurile de muncă nou-create pentru personalul cu pregătire medical-sanitară.

    (2) Documentaţia necesară pentru acordarea finanţării se stabileşte prin ordin al preşedintelui CNSP, care se va publica în Monitorul Oficial, Partea I, şi pe site-ul instituţiei.
    (3) Acordarea finanţării, se realizează în baza unui acord de finanţare încheiat între CNSP şi beneficiar.

    ART. 14
    (1) Prin Programul staţiuni balneare se alocă fonduri publice beneficiarilor societăţi comerciale, înfiinţate în conformitate cu prevederile Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru finanţarea următoarelor categorii de cheltuieli eligibile:
    a) construcţia, extinderea şi reabilitarea de capacităţi turistice de alimentaţie publică şi cazare, precum şi a capacităţilor de tratament balnear, pe care respectivele societăţi comerciale le deţin;
    b) construcţia, extinderea şi reabilitarea obiectivelor de sănătate, culturale, sportive şi de agrement din staţiunile balneare;
    c) achiziţia de echipamente, mobilier şi aparatură medicală specifice tratamentelor balneare;
    d) achiziţia de mijloace de transport persoane, utilizabile exclusiv în scopuri turistice;
    e) realizarea de centre de informare turistică şi dotarea acestora;
    f) alte obiective de investiţii prin care societăţile comerciale contribuie la dezvoltarea staţiunii balneare respective;
    g) cheltuieli privind pregătirea profesională a persoanelor cu calificări în domeniul HORECA şi a persoanelor cu pregătire medical-sanitară, precum şi cheltuieli pentru locurile de muncă nou-create pentru personalul cu pregătire medical-sanitară;

    (2) Societăţile care vor beneficia de sprijin financiar prin Programul staţiuni balneare trebuie să demonstreze capacitatea de asigurare a cofinanţării investiţiei, fiind necesar ca acesta să nu fie în dificultate, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
    (3) Finanţarea din Programul staţiuni balneare se face în proporţie de 50% din cheltuielile eligibile prevăzute la alin. (1) şi se acordă sub forma unei scheme de ajutor de stat de minimis, până la maximum 200.000 euro pentru cheltuielile ce vizează activităţi economice.

    ART. 15
    (1) Profilul şi conţinutul activităţii în investiţiile efectuate de către beneficiarii Programului staţiuni balneare vor fi menţinute cel puţin 10 ani de la accesarea sumelor din acest program; în caz contrar, beneficiarii vor rambursa integral sumele obţinute ca sprijin financiar potrivit legislaţiei în domeniul ajutorului de stat.
    (2) Lucrările de reabilitare, modernizare şi dezvoltare a unităţilor turistice balneare respectă prevederile legislaţiei în vigoare din domeniul construcţiilor, al mediului şi al sănătăţii publice, precum şi al normelor de funcţionare în domeniul turistic balnear.
    (3) Proiectele de investiţii efectuate în cadrul Programului staţiuni balneare trebuie să fie realizate în cel mult 12 luni de la încheierea acordului de finanţare.
    (4) Beneficiarii Programului staţiuni balneare au obligaţia ca pe perioada derulării proiectului de investiţii şi pe o perioadă de cel puţin 10 ani de funcţionare să afişeze la loc vizibil, la sediul obiectivului, participarea la acest program. Modul şi forma în care se va efectua afişarea va fi precizat în schema de ajutor de stat de minimis.
    (5) Verificarea modului de utilizare a fondurilor publice se realizează de către Curtea de Conturi a României şi/sau organele de inspecţie economico-financiară din cadrul Ministerului Finanţelor Publice.

    ART. 16
    (1) Pentru a beneficia de finanţări în cadrul Programului staţiuni balneare, unităţile administrativ-teritoriale şi societăţile depun o cerere şi documentaţia de fundamentare la CNSP.
    (2) Cererile se aprobă, în funcţie de importanţa economică pentru activitatea de turism balnear, de către Consiliul de Programare Economică.
    (3) După aprobarea cererilor de către Consiliul de Programare Economică, CNSP încheie cu beneficiarii prevăzuţi la art. 12 alin. (3) acorduri de finanţare în limita creditelor de angajament aprobate anual cu această destinaţie.
    (4) În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, CNSP stabileşte prin ordin al preşedintelui CNSP, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, lista documentelor de fundamentare necesare, formularul de cerere şi criteriile de eligibilitate aprobate de către CPE, în funcţie de importanţa economică a investiţiilor pentru modernizarea şi dezvoltarea staţiunilor balneare.

    ART. 17
    Schema de ajutor de stat de minimis pentru beneficiarii Programului staţiuni balneare se va constitui şi operaţionaliza prin hotărâre a Guvernului, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

    SECŢIUNEA a 3-a
    Aprobarea programului „gROwth - investim în copii, investim în viitor“
    ART. 18
    (1) Se aprobă programul „gROwth - investim în copii, investim în viitor“, denumit în continuare Programul, ca program guvernamental având ca obiect susţinerea financiară a investiţiilor private în construcţia şi/sau înfiinţarea, amenajarea şi dotarea de grădiniţe cu profil sportiv.
    (2) Susţinerea financiară constă atât într-un ajutor nerambursabil privind o parte din cheltuielile eligibile, cât şi în garantarea de către stat a unei părţi din creditul utilizat de către investitor pentru construcţia şi/sau înfiinţarea, amenajarea şi dotarea grădiniţelor cu profil sportiv şi se repartizează astfel:
    a) ajutor nerambursabil de până la 500.000 euro din cheltuielile eligibile, pentru construcţia şi/sau înfiinţarea, amenajarea şi dotarea grădiniţelor cu profil sportiv, plătit investitorului după terminarea lucrărilor şi obţinerea autorizaţiei de funcţionare provizorie de la Ministerul Educaţiei Naţionale;
    b) garanţie în nume şi cont stat de maximum 50% din valoarea creditului contractat de investitor, excluzând dobânzile şi comisioanele aferente, cu condiţia ca aceste credite să finanţeze exclusiv cheltuieli eligibile aferente proiectului, în cazul în care acesta apelează la finanţarea integrală sau parţială a acestor cheltuieli prin creditare. Garanţia se acordă prin intermediul Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii sau Fondului Român de Contragarantare. În această categorie intră atât creditul-punte acordat pentru finanţarea ajutorului nerambursabil, cât şi creditul de co-finanţare, acordat pentru finanţarea cheltuielilor eligibile neacoperite de ajutorul nerambursabil. Valoarea garanţiei se diminuează corespunzător cu diminuarea creditului rezultat după plata ajutorului nerambursabil, care se va efectua în contul investitorului deschis la finanţator;
    c) o alocare financiară nerambursabilă deductibilă din impozitul pe profit datorat anual de beneficiar pentru finanţarea cheltuielilor eligibile defalcată în tranşe egale pe o perioadă de 7 ani de la încheierea acordului de finanţare;
    d) pentru acelaşi beneficiar nu pot fi cumulate alocările prevăzute la litera a) cu cele prevăzute la litera c).


    ART. 19
    (1) Beneficiarii Programului sunt persoane juridice de drept privat, inclusiv organizaţii neguvernamentale, asociaţii, fundaţii şi/sau grupuri fiscale, astfel cum sunt prevăzute de Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
    (2) De asemenea, beneficiari ai Programului pot fi şi Comitetul Olimpic şi Sportiv Român, asociaţiile şi fundaţiile, federaţiile sau cluburile sportive care iau iniţiativa construirii de grădiniţe cu profil sportiv.
    (3) Dacă beneficiarii sunt societăţi, acestea trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:
    a) să fie constituite în baza Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sau a Legii nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei, cu modificările ulterioare, republicată;
    b) să fi desfăşurat activitate pe o perioadă corespunzătoare cel puţin unui an fiscal integral, să nu fi avut activitatea suspendată temporar, oricând în anul curent depunerii cererii de finanţare şi în anul fiscal anterior şi să fi înregistrat profit din exploatare în anul fiscal anterior depunerii cererii de finanţare;
    c) să nu fi avut activitatea suspendată temporar, oricând în anul curent depunerii cererii de finanţare şi în anul fiscal anterior;
    d) să fi înregistrat profit din exploatare în anul fiscal anterior depunerii cererii de finanţare.

    (4) Beneficiarul trebuie să facă dovada deţinerii unui drept care conferă dreptul de constituire potrivit legii asupra terenului pe care urmează să fie amplasată grădiniţa cu profil sportiv.

    ART. 20
    (1) Pentru construcţia clădirii, înfiinţarea, amenajarea şi dotarea grădiniţelor cu profil sportiv, plafonul maxim al sprijinului din surse publice ce poate fi acordat unui beneficiar este de maximum 500.000 euro.
    (2) Schema de ajutor de stat pentru beneficiarii acestui program se va constitui şi operaţionaliza prin hotărâre de Guvern, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

    ART. 21
    (1) Obiectivele de investiţii ce vor fi propuse trebuie să îndeplinească standarde minime de construcţie, de capacitate, de dotare generală şi sportivă, de personal de specialitate şi de echipamente sportive, standarde care vor fi detaliate în cadrul schemei de ajutor de stat.
    (2) Clădirile în care se vor organiza grădiniţe cu profil sportiv pot fi clădiri noi sau clădiri existente care se vor moderniza şi amenaja cu schimbarea funcţiunii, cu condiţia ca în ultimii 5 ani să nu fi funcţionat o creşă şi/sau grădiniţă în clădirea respectivă.
    (3) Activitatea în grădiniţele cu profil sportiv realizate în acest program va fi menţinută cel puţin 10 ani de la obţinerea autorizaţiei de funcţionare; în caz contrar, investitorul va rambursa suma obţinută ca ajutor de stat.
    (4) Beneficiarilor le este interzis să închidă activitatea altor grădiniţe/creşe aflate în administrarea lor pe o perioadă de cel puţin 7 ani de la acordarea ajutorului de stat. În caz contrar, investitorul va rambursa suma obţinută ca ajutor de stat.
    (5) Investiţia respectă prevederile legislaţiei în vigoare din domeniul construcţiilor, mediului şi sănătăţii publice, precum şi normele de funcţionare pentru spaţii de învăţământ în cazul grădiniţelor cu profil sportiv.

    ART. 22
    (1) Beneficiarii de susţinere financiară pentru construcţia de grădiniţe cu profil sportiv au obligaţia de a asigura locuri gratuite într-o cotă procentuală de cel puţin 8% din numărul total de preşcolari înmatriculaţi, pe o perioadă de 4 ani de la obţinerea autorizaţiei de funcţionare.
    (2) Beneficiarii de susţinere financiară pentru înfiinţarea, amenajarea şi dotarea grădiniţelor cu profil sportiv au obligaţia de a asigura locuri gratuite într-o cotă procentuală de cel puţin 4% din numărul total de preşcolari înmatriculaţi, pe o perioadă de 4 ani de la obţinerea autorizaţiei de funcţionare.
    (3) Criteriile sociale de gratuitate se vor detalia în cadrul schemei de ajutor de stat.
    (4) Beneficiarii care nu respectă prevederile de la alin. (1) şi (2) plătesc lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în vigoare la momentul constatării încălcării obligaţiei, înmulţit cu numărul de locuri pentru care nu au acordat gratuitatea.
    (5) Beneficiarii de susţinere financiară au obligaţia de a asigura pentru grădiniţele cu profil sportiv un program prelungit de activitate zilnică, precum şi funcţionarea acestora pe tot parcursul anului calendaristic, inclusiv pe perioada vacanţelor.
    (6) Beneficiarii de susţinere financiară au obligaţia de a asigura accesul copiilor la un tarif accesibil, conform legislaţiei în domeniul ajutorului de stat, corelat cu costul standard pentru fiecare preşcolar stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 30/2018 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 72/2013 privind aprobarea normelor metodologice pentru determinarea costului standard per elev/preşcolar şi stabilirea finanţării de bază a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, care se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din T.V.A. prin bugetele locale, pe baza costului standard per elev/preşcolar.
    (7) Susţinerea financiară prevăzută la art. 18 se stabileşte prin hotărâre de Guvern în cadrul schemei de ajutor de stat.

    ART. 23
    Categoriile de cheltuieli eligibile, respectiv cheltuielile pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului şi cheltuielile pentru investiţia de bază vor fi precizate în cadrul schemei de ajutor de stat.

    ART. 24
    Beneficiarii de susţinere financiară pentru construcţia de grădiniţe cu profil sportiv au obligaţia ca pe perioada derulării proiectului şi pe o perioadă de cel puţin 7 ani de funcţionare să afişeze la loc vizibil, la sediul obiectivului, participarea la acest program; modul în care se va efectua afişarea va fi precizat în normele de aplicare a art. 18-23, aprobate prin hotărâre de Guvern.

    ART. 25
    (1) Ajutorul nerambursabil, plătit în conformitate cu schema de ajutor de stat constituită în baza prezentei ordonanţe de urgenţă, va fi suportat din bugetul de stat, respectiv din bugetul Secretariatului General al Guvernului prin bugetul Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză.
    (2) Prin derogare de la prevederile art. 4 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările şi completările ulterioare, Ministerul Finanţelor Publice este autorizat să mandateze Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Fondul Român de Contragarantare în vederea emiterii de garanţii în numele şi în contul statului, în favoarea băncilor care acordă credite în cadrul Programului.
    (3) Între Ministerul Finanţelor Publice şi Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, precum şi cu Fondul Român de Contragarantare se încheie câte o convenţie prin care se stabilesc drepturile şi obligaţiile părţilor în derularea Programului „gROwth - investim în copii, investim în viitor“.

    ART. 26
    (1) Contractele prin care Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Fondul Român de Contragarantare acordă garanţiile de stat constituie titluri executorii şi au valoare de înscrisuri autentice.
    (2) Sursa de plată a garanţiilor acordate de către Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Fondul Român de Contragarantare în numele şi contul statului pentru creditele acordate în cadrul Programului este bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanţelor Publice - Acţiuni Generale, titlul „Alte transferuri“ cod 55, alin. „Sume rezultate din executarea garanţiilor acordate din bugetul de stat“ cod 55.01.50.
    (3) Creanţele rezultate din garanţiile acordate şi plătite băncilor sunt asimilate creanţelor bugetare a căror recuperare se face de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală conform prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.

    ART. 27
    În termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Ministerul Finanţelor Publice va elabora normele cu privire la caracteristicile şi condiţiile de acordare a garanţiilor în cadrul programului „gROwth - investim în copii, investim în viitor“ la plafoanele de garantare şi la alocarea acestora, la comisionul de gestiune a garanţiei, la plata şi recuperarea garanţiei de stat, care vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului.

    CAP. II
    Măsuri fiscal-bugetare şi prorogarea unor termene
    ART. 28
    (1) În scopul stimulării îmbunătăţirii condiţiilor de habitat şi de alimentaţie în cadrul grădiniţelor cu profil sportiv, se acordă o alocaţie pe persoană, suportată de la bugetul de stat, prin bugetul Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, al cărei cuantum se va stabili prin hotărâre a Guvernului pe bază de costuri-standard.
    (2) Grădiniţele cu profil sportiv care vor beneficia de acest sprijin se certifică de către Comitetul Olimpic şi Sportiv Român.

    ART. 29
    (1) În anul 2018, sumele rămase neutilizate, determinate ca diferenţă între creditele bugetare aprobate şi plăţile efectuate, prevăzute în bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice la capitolul 88.01 „Cheltuieli din sume rămase neutilizate în anul anterior“, titlul 80 „Împrumuturi“, articolul 80.10 „Cheltuieli din sume rămase neutilizate în anul anterior“, destinate pentru finanţarea unor cheltuieli aferente obligaţiilor ce derivă din acorduri internaţionale, ratificate prin legi, în vederea finanţării proiectelor bilaterale de colaborare şi de investiţii, se virează de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice într-un cont de disponibil deschis pe numele acestuia la Trezoreria Statului.
    (2) Sumele virate în contul prevăzut la alin. (1) se transferă în primele 5 zile lucrătoare ale anului următor de către ordonatorul principal de credite într-un cont de venituri ale bugetului de stat.
    (3) Se autorizează Ministerul Finanţelor Publice ca, după intrarea în vigoare a legii bugetului de stat pe anul 2019, la propunerea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, să majoreze veniturile bugetului de stat la o poziţie distinctă, precum şi cheltuielile bugetului de stat şi cheltuielile prevăzute în bugetul aprobat al ordonatorului principal de credite la o poziţie distinctă, cu sumele virate potrivit prevederilor alin. (2).
    (4) Sumele suplimentate în bugetul ordonatorului principal de credite potrivit alin. (3) se utilizează cu aceeaşi destinaţie.

    ART. 30
    Evaluarea anuală a performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici pentru anul 2018 se realizează până la data de 31 martie 2019.

    ART. 31
    Prin derogare de la prevederile art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2019, valoarea punctului de pensie se menţine la 1.100 lei şi, începând cu 1 septembrie 2019, valoarea punctului de pensie se majorează cu 15% şi este de 1.265 lei.

    ART. 32
    Începând cu 1 ianuarie 2019, nivelul indemnizaţiei sociale pentru pensionari, prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 6/2009 privind instituirea pensiei sociale minime garantate, aprobată prin Legea nr. 196/2009, cu modificările ulterioare, se menţine la 640 lei şi începând cu 1 septembrie 2019 se majorează cu 10% şi este de 704 lei.

    ART. 33
    În anul 2019, indicele de corecţie prevăzut la art. 170 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, este de 1,20.

    ART. 34
    (1) Prin derogare de la prevederile art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu 1 ianuarie 2019, salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare se majorează cu 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 şi cel/cea din luna decembrie 2018.
    (2) Începând cu 1 ianuarie 2019, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, se menţine cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2018, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.
    (3) Ordonatorii de credite răspund în condiţiile legii de stabilirea nivelului sporurilor cu respectarea alin. (2) şi cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate prin buget pe anul 2019.

    ART. 35
    (1) Prin derogare de la prevederile art. 21 alin (2)-(6) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, în perioada 2019-2021, munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcţii de execuţie sau de conducere, precum şi munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează în cadrul schimbului normal de lucru se vor compensa numai cu timp liber corespunzător acestora.
    (2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în anul 2019, pentru activitatea desfăşurată de personalul militar, poliţişti, funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi personalul civil din instituţiile publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională, în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, se acordă drepturile prevăzute de legislaţie aferente lunii iunie 2017. Baza de calcul pentru acordarea acestor drepturi o reprezintă solda de funcţie/salariul de funcţie/salariul de bază cuvenit(ă).
    (3) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), munca suplimentară prestată în perioada 2019-2021 peste programul normal de lucru de către personalul cu statut special care are atribuţii pentru desfăşurarea activităţilor deosebite cu caracter operativ sau neprevăzut în domeniul ordinii şi siguranţei publice, în respectarea regimului frontierei de stat a României, în situaţii de urgenţă, în personalizarea, emiterea şi evidenţa generală a documentelor de identitate şi a paşapoartelor simple, în emiterea şi evidenţa permiselor de conducere şi a certificatelor de înmatriculare ale autovehiculelor rutiere, precum şi de către funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, care nu se poate compensa cu timp liber corespunzător, se plăteşte cu o majorare de 75% din solda de funcţie/salariul de funcţie cuvenit(ă), proporţional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiţii. Plata majorării se efectuează în cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în următoarele 60 de zile după prestarea muncii suplimentare.
    (4) Plata majorării prevăzute la alin. (3) se efectuează astfel încât să se încadreze în limita de 3% din suma soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, soldelor de grad/salariilor gradului profesional deţinut, gradaţiilor şi a soldelor de comandă/salariilor de comandă.
    (5) În cazul funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, limita de 3% prevăzută la alin. (3) se stabileşte la nivelul bugetului centralizat al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
    (6) În situaţia prevăzută la alin. (3), munca suplimentară prestată peste programul normal de lucru se poate plăti numai dacă efectuarea orelor suplimentare a fost dispusă de şeful ierarhic, în scris, fără a se depăşi 180 de ore anual. În cazuri cu totul deosebite, munca suplimentară se poate efectua şi peste acest plafon, dar nu mai mult de 360 de ore anual, cu aprobarea ordonatorului de credite şi cu acordul sindicatelor reprezentative sau, după caz, al reprezentanţilor salariaţilor, potrivit legii, precum şi cu încadrarea în fondurile bugetare aprobate.
    (7) Condiţiile de stabilire a majorării prevăzute la alin. (3), precum şi activităţile deosebite cu caracter operativ sau neprevăzut pentru care se acordă acest drept se stabilesc prin ordin al ordonatorului principal de credite.
    (8) Dispoziţiile alin. (3)-(7) nu aduc atingere prevederilor art. 35 alin. (2), care se aplică în mod corespunzător.
    (9) Ordonatorii de credite răspund în condiţiile legii de stabilirea şi acordarea drepturilor prevăzute la alin. (2)-(4) numai în condiţiile încadrării în cheltuielile de personal aprobate prin buget.

    ART. 36
    (1) În perioada 2019-2020, personalul din cadrul instituţiilor şi autorităţilor publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice, beneficiază de vouchere de vacanţă în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 94/2014, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de indemnizaţia de hrană prevăzută la art. 18 din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare.
    (2) În perioada 2019-2021, instituţiile şi autorităţile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice, nu acordă personalului din cadrul acestora bilete de valoare, cu excepţia tichetelor de creşă, reglementate de Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare.
    (3) În perioada 2019-2021, instituţiile şi autorităţile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice, nu acordă personalului din cadrul acestora premii.
    (4) Prin excepţie de la prevederile alin. (3), în perioada 2019-2021 se pot acorda premii pentru sportivii şi colectivele tehnice care au obţinut performanţe deosebite la acţiunile sportive internaţionale şi naţionale oficiale, pentru elevii, studenţii, cercetătorii şi profesorii care au obţinut distincţii la olimpiadele internaţionale şi concursurile internaţionale şi naţionale pe discipline de învăţământ şi pentru profesorii care iau pregătit pe aceştia, cu încadrarea în alocarea bugetară.
    (5) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în anii 2019-2020, pentru personalul militar, poliţiştii, funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi personalul civil din instituţiile publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională se decontează serviciile turistice prestate de orice structură de primire turistică aflată pe teritoriul României, în limita valorică prevăzută la art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 94/2014, cu modificările şi completările ulterioare. Cuantumul sumelor decontate nu se ia în calcul la determinarea limitei prevăzute la art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare.

    ART. 37
    (1) În perioada 2019-2021, pentru personalul militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, indemnizaţiile, compensaţiile, primele, ajutoarele, plăţile compensatorii, despăgubirile, compensaţiile lunare pentru chirie şi alte drepturi acordate potrivit actelor normative în vigoare, care nu fac parte din solda lunară brută/salariul lunar brut, se menţin la nivelul lunii decembrie 2018.
    (2) În perioada 2019-2021, cuantumul compensaţiei băneşti, respectiv al alocaţiei valorice pentru drepturile de hrană şi, respectiv, valoarea financiară anuală a normelor de echipare, precum şi valoarea financiară a drepturilor de echipament se menţin în plată la nivelul stabilit pentru luna decembrie 2018.

    ART. 38
    În perioada 2019-2021, numărul maxim de posturi care se finanţează din fonduri publice, pentru instituţiile şi autorităţile publice, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, se stabileşte de către ordonatorii de credite astfel încât să se asigure plata integrală a drepturilor de natură salarială acordate în condiţiile legii, cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate prin buget.

    ART. 39
    (1) Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituţiile şi autorităţile publice, devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2021, se va realiza astfel:
    a) în primul an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 5% din valoarea titlului executoriu;
    b) în al doilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 10% din valoarea titlului executoriu;
    c) în al treilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu;
    d) în al patrulea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu;
    e) în al cincilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 35% din valoarea titlului executoriu.

    (2) Procedura de plată eşalonată prevăzută la alin. (1) se aplică şi în ceea ce priveşte plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2021, având ca obiect acordarea de daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eşalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar.
    (3) În cursul termenului prevăzut la alin. (1), orice procedură de executare silită se suspendă de drept.
    (4) Sumele prevăzute la alin. (1), plătite în temeiul prezentei ordonanţe de urgenţă, se actualizează cu indicele preţurilor de consum comunicat de Institutul Naţional de Statistică.
    (5) La sumele actualizate în condiţiile alin. (4) se acordă dobânda legală remuneratorie, calculată de la data la care hotărârea judecătorească a rămas executorie.
    (6) Prin ordin al ordonatorilor principali de credite va fi stabilită procedura de efectuare a plăţii titlurilor executorii, cu respectarea termenelor prevăzute la alin. (1).

    ART. 40
    (1) În perioada 2019-2021 se menţin în plată la nivelul acordat/cuvenit pentru luna decembrie 2018 următoarele drepturi:
    a) indemnizaţiile prevăzute de Decretul-Lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările şi completările ulterioare;
    b) drepturile prevăzute de Legea nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizaţii şi sporuri invalizilor, veteranilor şi văduvelor de război, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia drepturilor prevăzute la art. 1; 
    c) drepturile prevăzute de Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia drepturilor prevăzute la art. 11;
    d) drepturile prevăzute de Legea nr. 49/1999 privind pensiile I.O.V.R., cu modificările şi completările ulterioare;
    e) indemnizaţiile prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 189/2000, cu modificările şi completările ulterioare;
    f) indemnizaţiile prevăzute de Legea nr. 309/2002 privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961, cu modificările şi completările ulterioare;
    g) indemnizaţia prevăzută de Legea nr. 109/2005 privind instituirea indemnizaţiei pentru activitatea de liber profesionist a artiştilor interpreţi sau executanţi din România, republicată;
    h) cuantumul indemnizaţiei preşedintelui Consiliului Naţional al Persoanelor Vârstnice, prevăzută de Legea nr. 16/2000 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional al Persoanelor Vârstnice, republicată;
    i) indemnizaţia lunară, prevăzută la art. 12 alin. (1) din Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“ şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, cu modificările şi completările ulterioare;
    j) cuantumul indemnizaţiilor acordate membrilor Academiei Române, membrilor Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, membrilor Academiei de Ştiinţe Medicale din România şi membrilor Academiei de Ştiinţe Tehnice din România;
    k) cuantumul sprijinului material acordat urmaşilor membrilor Academiei Române şi urmaşilor membrilor Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România;
    l) ajutorul lunar pentru soţul supravieţuitor, acordat în temeiul Legii nr. 578/2004 privind acordarea unui ajutor lunar pentru soţul supravieţuitor, cu modificările ulterioare;
    m) indemnizaţiile reparatorii lunare, potrivit art. 4 alin. (2) şi art. 7 din Legea nr. 226/2011 privind reparaţiile morale şi materiale pentru fostele cadre militare active, îndepărtate abuziv din armată în perioada 23 august 1944-31 decembrie 1961, cu modificările şi completările ulterioare;
    n) indemnizaţiile şi bursele prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006 pentru recunoaşterea meritelor personalului armatei participant la acţiuni militare şi acordarea unor drepturi acestuia şi urmaşilor celui decedat, aprobată cu modificări prin Legea nr. 111/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

    (2) În perioada 2019-2021, indemnizaţiile stabilite în baza Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului-Lupeni - august 1977 nr. 341/2004,cu modificările şi completările ulterioare, se acordă în cuantumul cuvenit sau aflat în plată în luna decembrie 2018.
    (3) În perioada 2019-2021, rentele viagere prevăzute la art. 64 din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare, se acordă în cuantumul aflat în plată în luna decembrie 2018.

    ART. 41
    (1) În perioada 2019-2021 nu se acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizaţiile la ieşirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă.
    (2) Prevederile alin. (1) nu se aplică în situaţia încetării raporturilor de muncă sau serviciu ca urmare a decesului angajatului.

    ART. 42
    (1) Nerespectarea de către ordonatorii de credite a prevederilor art. 34 alin. (3), art. 35 alin. (3), art. 36 alin. (2)-(4), art. 37-39 constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 50.000 lei la 100.000 lei. Amenda se aplica persoanelor fizice care au îndeplinit calitatea de ordonator de credit la data săvârşirii faptei.
    (2) Constatarea contravenţiei prevăzute la alin. (1) şi aplicarea sancţiunii se fac de către organele de inspecţie economico-financiară din cadrul Ministerului Finanţelor Publice şi de Curtea de Conturi.
    (3) Dispoziţiile prezentului articol se completează cu dispoziţiile legale care reglementează regimul juridic al contravenţiilor.

    ART. 43
    Operatorii economici cu capital integral sau majoritar de stat care aplică prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară, aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014, cu modificările şi completările ulterioare, distribuie şi virează în condiţiile legii, în termen de 60 de zile de la data aprobării situaţiilor financiare aferente anului 2018, sub formă de dividende sau vărsăminte la bugetul de stat, în cazul regiilor autonome, 35% din sumele repartizate la alte rezerve, în condiţiile art. 1 alin. (1) lit. g) din Ordonanţa Guvernului nr. 64/2001 privind repartizarea profitului la societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi la regiile autonome, aprobată cu modificări prin Legea nr. 769/2001, cu modificările şi completările ulterioare, regăsite în conturile de disponibilităţi băneşti existente în casă şi conturi la bănci precum şi cele aferente investiţiilor pe termen scurt la data de 31 decembrie 2018 şi care la aceeaşi dată nu sunt angajate, prin contracte de achiziţie, pentru a fi utilizate ca surse proprii de finanţare.

    ART. 44
    Prevederile art. 19 lit. b) şi c) ale art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 283/2011, se aplică în mod corespunzător şi în perioada 2019-2021.

    ART. 45
    Prevederile art. 10 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 80/2018, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător şi în anul 2019.

    ART. 46
    (1) Prin derogare de la prevederile art. 29 alin. (4) din Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată, prim-ministrul şi ministrul finanţelor publice semnează o declaraţie de răspundere prin care se atestă, exclusiv, corectitudinea şi integralitatea informaţiilor din Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2019-2021.
    (2) Prin derogare de la prevederile art. 30 alin. (4) din Legea nr. 69/2010, republicată, prim-ministrul şi ministrul finanţelor publice semnează o declaraţie ce atestă exclusiv încadrarea proiectului de buget pe anul 2019 şi perspectiva 2020-2022 în ţintele, obiectivele şi priorităţile asumate prin Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2019-2021.
    (3) Prevederile art. 30 alin. (5) din Legea nr. 69/2010, republicată, nu se aplică pentru planificarea bugetară pe anul 2019 şi perspectiva 2020-2022.

    ART. 47
    (1) Prin derogare de la prevederile art. 49 alin. (4) din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, în anul 2019, începând cu luna următoare intrării în vigoarea a legii bugetului de stat pe anul 2019, ministrul finanţelor publice poate aproba lunar, până la finele lunii în curs pentru luna următoare, limite lunare de credite bugetare, pentru ordonatorii principali de credite finanţaţi integral de la bugetul de stat, în cadrul cărora ordonatorii principali de credite deschid şi repartizează credite bugetare pentru bugetul propriu şi pentru instituţiile publice subordonate.
    (2) În vederea menţinerii echilibrului bugetar, în anul 2019, începând cu luna următoare intrării în vigoarea a legii bugetului de stat pe anul 2019, ministrul finanţelor publice poate aproba limite lunare pentru creditele de angajament, pentru ordonatorii principali de credite finanţaţi integral de la bugetul de stat, în cadrul cărora pot fi încheiate angajamente legale pe tot parcursul anului 2019 pentru bugetul propriu şi pentru instituţiile publice subordonate.
    (3) Se autorizează ministrul finanţelor publice să aprobe modificarea limitelor unor ordonatori principali de credite stabilite potrivit alin. (1) şi (2) în cazuri deosebite şi pe baza fundamentărilor justificate, precum şi ca urmare a utilizării, în condiţiile legii, a fondurilor la dispoziţia Guvernului. 

    ART. 48
    (1) Ordonatorul principal de credite aprobă în bugetul Poliţiei Române, Poliţiei de Frontieră Române şi Direcţiei Generale Anticorupţie un depozit în lei sau în valută pentru acţiunile structurilor specializate privind pregătirea, organizarea, asigurarea suportului logistic şi/sau punerii în executare a acţiunilor privind protecţia martorilor, constatarea infracţiunilor flagrante, folosirea investigatorilor sub acoperire, colaboratorilor ori informatorilor, testarea integrităţii profesionale a personalului Ministerului Afacerilor Interne, precum şi pentru acţiunile privind utilizarea metodelor speciale de supraveghere sau cercetare prevăzute de Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, sau de legile de organizare şi funcţionare a acestora.
    (2) Depozitul prevăzut la alin. (1) se constituie la capitolul 61.01 „Ordine publică şi siguranţă naţională“, titlul 20 „Bunuri şi servicii“, alineatul 20.30.30 „Alte cheltuieli cu bunuri şi servicii“ şi se stabileşte în limita bugetului aprobat instituţiilor care fac parte din structurile specializate, conform prevederilor legale.
    (3) În contabilitatea generală, documentele privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor din depozitul prevăzut la alin. (1), aprobate de ordonatorul de credite sau persoana împuternicită conform prevederilor legale în vigoare, reprezintă documentele justificative de trecere imediată pe cheltuieli.
    (4) Modul de planificare, evidenţă, utilizare, justificare şi control al depozitului prevăzut la alin. (1) se stabileşte prin ordin al ministrului afacerilor interne.

    ART. 49
    În perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2019 se suspendă aplicarea prevederilor Legii nr. 509/2006 privind acordarea de miere de albine ca supliment nutritiv pentru preşcolari şi elevii din clasele I-IV din învăţământul de stat şi confesional, cu modificările ulterioare.

    ART. 50
    În perioada 2019-2021 nu se aplică prevederile art. 8 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

    ART. 51
    Termenul prevăzut la art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2013 privind stabilirea unor măsuri speciale de impozitare a activităţilor cu caracter de monopol natural din sectorul energiei electrice şi al gazului natural, cu modificările ulterioare, se prorogă până la data de 31 decembrie 2021, inclusiv.

    ART. 52
    Termenul prevăzut la art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 6/2013 privind instituirea unor măsuri speciale pentru impozitarea exploatării resurselor naturale, altele decât gazele naturale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 261/2013, cu modificările ulterioare, se prorogă până la data de 31 decembrie 2021, inclusiv.

    ART. 53
    (1) Începând cu 1 ianuarie 2019 organizatorii de jocuri de noroc online prevăzuţi în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2010, cu modificările şi completările ulterioare, au obligaţia de a plăti o taxă lunară reprezentând 2% calculată la totalul taxelor de participare încasate lunar. 
    (2) Taxa menţionată la alin. (1) se calculează, se declară şi se plăteşte la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-au încasat taxele de participare.
    (3) Modalitatea de calcul al taxei prevăzute la alin. (1) se stabileşte prin ordin al preşedintelui Oficiului National pentru Jocuri de Noroc. Modalitatea de declarare şi plată a taxei prevăzute la alin. (1) se stabileşte prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

    CAP. III
    Modificarea şi completarea unor acte normative
    ART. 54
    Alineatul (1) al articolului 4 din Legea nr. 246/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului de Drept Public şi Ştiinţe Administrative al României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 19 iulie 2007, cu modificările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 4
    (1) Cheltuielile curente şi de capital ale Institutului se finanţează integral din venituri proprii."


    ART. 55
    După alineatul (4) al articolului 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, se introduce un nou alineat, alineatul (4^1), cu următorul cuprins:
    "(4^1) Prin excepţie de la prevederile alin. (4), personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, personalul didactic de conducere şi personalul de îndrumare şi control din învăţământ beneficiază:
    a) începând cu 1 ianuarie 2019 de prima tranşă de 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2018;
    b) începând cu 1 ianuarie 2020 de a doua tranşă de 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2018;
    c) începând cu 1 septembrie 2020 de salariile de bază prevăzute de lege pentru anul 2022."


    ART. 56
    Articolele 367-375 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 652 din 28 august 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă.

    ART. 57
    (1) Disponibilităţile Ministerului Sănătăţii provenite din încasarea veniturilor aferente contribuţiilor stabilite conform art. 367 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, până la data abrogării acestuia, existente la data de 31 decembrie 2018, se virează integral la bugetul de stat, potrivit mecanismului stabilit prin norme metodologice aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice în termen de 30 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
    (2) Restituirile de sume aferente veniturilor încasate din contribuţiile stabilite conform art. 367 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se efectuează de la bugetul de stat conform procedurii de restituire prevăzute de normele metodologice aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice.
    (3) Cheltuielile finanţate până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, din contribuţiile constituite ca venituri proprii ale Ministerului Sănătăţii, prevăzute de Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se vor finanţa de la bugetul de stat, cel puţin la nivelul plăţilor efectuate în anul 2018.

    ART. 58
    Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 26 iunie 2009, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2010, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
    1. La articolul 10, alineatele (4) şi (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
    "(4) Se înfiinţează pe lângă O.N.J.N. o activitate finanţată integral din venituri proprii în conformitate cu prevederile Legii nr 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, pentru promovarea respectării principiilor şi măsurilor privind jocurile de noroc responsabile social, astfel cum sunt acestea reglementate de prevederile art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2013 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, cu modificările şi completările ulterioare. Veniturile proprii se constituie din contribuţiile organizatorilor jocurilor de noroc licenţiaţi, cu următoarele contribuţii anuale:
    (i) organizatorii de jocuri de noroc la distanţă licenţiaţi din clasa I - 5.000 euro anual;
    (ii) persoanele juridice implicate direct în domeniul jocurilor de noroc tradiţionale şi la distanţă licenţiate din clasa II - 1.000 euro anual;
    (iii) jocurile la distanţă monopol de stat clasa III - 5.000 euro anual;
    (iv) organizatorii de jocuri de noroc tradiţionale licenţiaţi - 1.000 euro anual.
(5) Veniturile proprii prevăzute la alin. (4) au natura juridică unei creanţe bugetare şi se execută conform prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, pe baza notificării O.N.J.N. ce reprezintă titlu executoriu."

    2. La articolul 10, după alineatul (5) se introduc şase noi alineate, alineatele (5^1)-(5^6), cu următorul cuprins:
    "(5^1) Veniturile activităţii proprii se utilizează pentru prevenirea dependenţei de jocuri de noroc şi vor fi alocate pentru activităţile şi programele de protecţie a tinerilor şi a jucătorilor împotriva jocurilor de noroc, prevenirea şi tratamentul dependenţei de jocuri de noroc, realizarea promovării şi publicităţii responsabile, soluţionarea promptă şi eficientă a litigiilor dintre un organizator de joc şi un jucător, sub condiţiile şi în conformitate cu procedura stabilită prin ordin al preşedintelui O.N.J.N.
(5^2) Activitatea prevăzută la alin. (4) se încadrează în acelaşi capitol bugetar la care este încadrat şi ordonatorul de credite pe lângă care s-a înfiinţat.
(5^3) Bugetul de venituri şi cheltuieli pentru această activitate se elaborează şi se aprobă odată cu bugetul O.N.J.N., conform prevederilor legale în vigoare.
(5^4) Excedentul anual rezultat din execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli al activităţii se reportează în anul următor cu aceeaşi destinaţie, conform prevederilor legale în vigoare.
(5^5) Execuţia de casă a bugetului de venituri şi cheltuieli al activităţii se realizează prin Trezoreria Statului, conform prevederilor legale în vigoare.
(5^6) Raportarea execuţiei de casă a bugetului de venituri şi cheltuieli al activităţii se efectuează în conformitate cu prevederile legale în vigoare."

    3. La articolul 10, alineatul (8) se abrogă.
    4. La articolul 13, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "(3) Taxele percepute pentru obţinerea licenţei de organizare a jocurilor de noroc şi a autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc, taxa de acces prevăzută la alin. (4), precum şi celelalte taxe prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă constituie venit la bugetul de stat."

    5. La articolul 14 alineatul (2) litera b) punctul (i), litera C se abrogă.
    6. La articolul 14 alineatul (2) litera b) punctul (iv), litera C se abrogă.
    7. La articolul 14 alineatul (2) litera b) punctul (v), litera D se abrogă.
    8. La anexă, la punctul 1 subpunctul II litera G, punctul (i) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "(i) slot machine clasa A: 3.600 euro"

    9. La anexă, la punctul 3, litera A se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "A. Pentru videoloterie (VLT): 3% aplicată asupra venitului din jocurile de noroc ale operatorului licenţiat. Taxa se virează în totalitate la bugetul de stat, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare, pentru luna anterioară."



    ART. 59
    Disponibilităţile Ministerului Tineretului şi Sportului provenite din încasarea veniturilor aferente cotei de 1% din taxele şi accizele aplicate la nivel naţional pentru ţigarete, ţigări şi băuturi alcoolice, existente la data de 31 decembrie 2018, se virează integral la bugetul de stat, potrivit mecanismului stabilit prin norme metodologice aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

    ART. 60
    Articolul 37 din Legea nr. 318/2015 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 961 din 24 decembrie 2015, se abrogă.

    ART. 61
    Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 16 iulie 2012, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
    1. La articolul 22, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu următorul cuprins:
    "(1^1) Pentru perioada 1 martie 2019 - 28 februarie 2022, pentru clienţii casnici furnizarea de energie electrică se realizează în condiţii reglementate, de către ANRE."

    2. La articolul 22 alineatul (2), litera d) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "d) să aprobe şi să publice tarifele aplicate de furnizorii de ultimă instanţă clienţilor casnici pentru perioada 1 martie 2019-28 februarie 2022."

    3. La articolul 28, după litera b) se introduce o nouă literă, litera b^1), cu următorul cuprins:
    "b^1) să livreze furnizorilor de ultimă instanţă, în perioada 1 martie 2019-28 februarie 2022, energia electrică necesară asigurării consumului clienţilor casnici pentru care aplică tarife reglementate, în conformitate cu reglementările elaborate de ANRE;"

    4. La articolul 28, litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "c) să oferteze public şi nediscriminatoriu pe piaţa concurenţială întreaga energie electrică rămasă disponibilă după îndeplinirea obligaţiei prevăzute la lit. b^1)."

    5. La articolul 55, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: 
    "ART. 55
    (1) Furnizorii de ultimă instanţă sunt obligaţi să asigure furnizarea de energie electrică, în condiţii de calitate şi la preţuri rezonabile, transparente, uşor comparabile şi nediscriminatorii conform reglementarilor ANRE, cu respectarea prevederilor art. 22 alin. (1) şi (1^1), următoarelor categorii de clienţi:
    a) clienţii finali care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, nu şi-au exercitat dreptul la eligibilitate:
    b) clienţii casnici şi clienţii noncasnici cu număr mediu scriptic de salariaţi mai mic de 50 şi o cifră de afaceri anuală sau o valoare totală a activelor din bilanţul contabil anual care nu depăşeşte 10 milioane de euro"

    6. La articolul 63, alineatul (3) se abrogă.
    7. La articolul 75 alineatul (1), litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "c) tarife/preţuri reglementate pentru furnizarea de energie electrică clienţilor prevăzuţi la art. 55 alin. (1) cu respectarea prevederilor art. 22, până la eliminarea acestora."

    8. La articolul 76, după alineatul (3) se introduc două noi alineate, alineatele (4) şi (5), cu următorul cuprins:
    "(4) Preţurile de vânzare ale producătorilor pentru clienţii casnici se stabilesc pe baza metodologiilor aprobate de ANRE la începutul fiecărui an.
(5) Diferenţele de costuri de achiziţie din anii 2018 şi 2019 ale furnizorilor, nerecuperate prin preţurile practicate, se vor recupera până la data de 30.06.2022, conform reglementărilor ANRE."

    9. La articolul 93, după punctul 47 se introduce un nou punct, punctul 48, cu următorul cuprins:
    "48. nerespectarea prevederilor art. 28 lit. b^1) şi c)."

    10. La articolul 93, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2^1), cu următorul cuprins:
    "(2^1) Contravenţia prevăzută la alin. (1) pct. 48 se sancţionează cu amendă în cuantum de 10% din cifra de afaceri a anului anterior aplicării sancţiunii contravenţionale."

    11. La articolul 104, alineatul (7) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "(7) După adjudecarea concesiunii, în vederea desfăşurării activităţii, concesionarul solicită autorizaţiile/licenţele specifice prevăzute de legislaţia în vigoare. Acesta are obligaţia să asigure şi furnizarea gazelor naturale în regim reglementat la clienţii casnici care nu şi-au exercitat dreptul de eligibilitate până la data eliminării preţurilor reglementate, scop pentru care are obligaţia să deţină şi licenţa pentru activitatea de furnizare de gaze naturale; pentru operatorul economic care, potrivit prevederilor legale, are obligaţia de a realiza separarea legală a activităţilor de distribuţie şi furnizare, operatorul economic afiliat acestuia deţine licenţa pentru activitatea de furnizare de gaze naturale şi are obligaţia să asigure furnizarea gazelor naturale în regim reglementat la clienţii casnici care nu şi-au exercitat dreptul de eligibilitate până la data eliminării preţurilor reglementate."

    12. La articolul 124, după alineatul (1) se introduc trei noi alineate, alineatele (1^1)-(1^3), cu următorul cuprins:
    "(1^1) În perioada 1 aprilie 2019-28 februarie 2022, producătorii, inclusiv filialele acestora şi/sau afiliaţii aparţinând aceluiaşi grup de interes economic care desfăşoară atât activităţi de extracţie, cât şi activităţi de vânzare a gazelor naturale extrase de pe teritoriul României au obligaţia să vândă cu preţul de 68 lei/MWh cantităţile de gaze naturale rezultate din activitatea de producţie internă curentă către furnizori şi clienţi finali eligibili. În această perioadă, producătorul are obligaţia să vândă cu prioritate către furnizori, în condiţii reglementate de ANRE, pentru asigurarea întregului necesar de consum al clienţilor casnici, din producţia curentă şi/sau din depozitele de înmagazinare. 
(1^2) Producătorii, inclusiv filialele acestora şi/sau afiliaţii aparţinând aceluiaşi grup de interes economic care desfăşoară atât activităţi de extracţie cât şi activităţi de vânzare a gazelor naturale extrase de pe teritoriul României nu vor mai încheia contracte de vânzare cu livrare pe teritoriul României, la preţuri mai mari de 68 lei/MWh. Diferenţele de costuri de achiziţie din anii 2018 şi 2019 ale furnizorilor, nerecuperate prin preţurile practicate, se vor recupera până la data de 30 iunie 2022, conform reglementarilor ANRE.
(1^3) Preţul de achiziţie plătit de furnizori pentru gazele din producţia internă curentă necesare pentru acoperirea consumului clienţilor finali nu poate depăşi valoarea de 68 lei/MWh, indiferent de vânzător."

    13. La articolul 174, după alineatul (7) se introduce un nou alineat, alineatul (7^1), cu următorul cuprins:
    "(7^1) Prin excepţie de la alin. (7), clienţii casnici care şi-au exercitat dreptul de eligibilitate au dreptul să revină la furnizarea reglementată."

    14. La articolul 181, după alineatul (8) se introduce un nou alineat, alineatul (9), cu următorul cuprins:
    "(9) Prin derogare de la prevederile alin. (1)-(8), pentru perioada 01.04.2019-28.02.2022, în conformitate cu reglementările proprii, ANRE va stabili o structură specifică de amestec import/intern pentru cantitatea de gaze naturale destinată asigurării consumului clienţilor finali noncasnici."

    15. La articolul 194, după punctul 42 se introduce un nou punct, punctul 43, cu următorul cuprins:
    "43. nerespectarea prevederilor art. 124 alin. (1^1)-(1^3) de la articolul 124."

    16. La articolul 195, după alineatul (4^1) se introduce un nou alineat, alineatul (4^2), cu următorul cuprins:
    "(4^2) Prin derogare de la prevederile art. 8 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, contravenţia prevăzută la art. 194 pct. 43 se sancţionează cu amendă în cuantum de 10% din cifra de afaceri a anului anterior aplicării sancţiunii contravenţionale."



    ART. 62
    Articolul 12 din Legea nr. 218/2005 privind stimularea absorbţiei fondurilor alocate României pentru agricultură, dezvoltare rurală, pescuit şi afaceri maritime, gestionate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin instrumente financiare de garantare şi creditare, precum şi pentru susţinerea obiectivelor naţionale de politică agricolă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 132 din 20 februarie 2008, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul conţinut:
    "ART. 12
    (1) Sumele alocate în baza prezentei legi, rămase neutilizate după finalizarea Programului SAPARD, precum şi cele rezultate din rambursarea creditelor garantate de fondurile de garantare se vor utiliza în continuare pentru acordarea de garanţii beneficiarilor Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală, Fondului european pentru pescuit şi Fondului european de garantare agricolă şi pentru majorarea capitalului social al Societăţii Naţionale «Casa de Comerţ Agroalimentar UNIREA» înfiinţată prin Hotărârea Guvernului nr. 933/2018 privind înfiinţarea Societăţii Naţionale «Casa Română de Comerţ Agroalimentar UNIREA» - S.A., cu respectarea prevederilor în domeniul ajutorului de stat.
    (2) Sumele destinate majorării capitalului social al Societăţii Naţionale «Casa de Comerţ Agroalimentar UNIREA», potrivit prevederilor alin. (1), se aprobă prin hotărâre a Guvernului."


    ART. 63
    Alineatul (6) al articolului 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 7 august 2017, aprobată prin Legea nr. 258/2018, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "(6) Restituirea sumelor prevăzute la alin. (1) se realizează, în baza deciziilor emise de organul fiscal central competent, potrivit prevederilor Legii nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare, astfel:
    a) pentru taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, în perioada 1 ianuarie 2018-30 iunie 2019;
    b) pentru timbrul de mediu pentru autovehicule, în perioada 1 septembrie 2018-30 iunie 2019."


    ART. 64
    (1) Sumele rămase de restituit, reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule şi taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, pentru care au fost emise decizii de soluţionare a cererii de restituire potrivit art. 5 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017, aprobată prin Legea 258/2018, cu modificările şi completările ulterioare, se restituie, din oficiu, de organele emitente ale acestora, până la data de 30 iunie 2019. 
    (2) Sumele rămase de restituit, reprezentând timbru de mediu pentru care au fost emise decizii de soluţionare a cererii de restituire potrivit art. 5 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017, aprobată prin Legea nr. 258/2018, cu modificările şi completările ulterioare, se restituie, din oficiu, de organele emitente ale acestora, până la data de 30 iunie 2019.

    ART. 65
    Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 947 din 22 decembrie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
    1. La articolul 4, după alineatul (5) se introduc trei noi alineate, alineatele (6)-(8), cu următorul cuprins:
    "(6) O persoană nu poate presta activităţi în regim zilier mai mult de 120 de zile în decursul unui an calendaristic, indiferent de numărul de beneficiari, cu excepţia zilierilor care prestează activităţi în domeniul creşterii animalelor în sistem extensiv prin păşunatul sezonier al ovinelor, bovinelor, cabalinelor, activităţi sezoniere în cadrul grădinilor botanice aflate în subordinea universităţilor acreditate, precum şi în domeniul viticol, pentru care perioada poate fi de 180 de zile în decursul unui an calendaristic.
(7) Beneficiarul nu poate utiliza o persoana mai mult de 25 de zile calendaristice în mod continuu în activităţile de tip zilier.
(8) Dacă activitatea depusă de zilier necesită o perioadă mai mare decât cea prevăzută la alin. (7), acesta poate fi utilizat pe bază de contract de muncă pe perioadă determinată."

    2. La articolul 13, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 13
    (1) Munca necalificată cu caracter ocazional se poate presta în următoarele domenii prevăzute în Clasificarea activităţilor din economia naţională, actualizată:
    a) agricultură, vânătoare şi servicii anexe - diviziunea 01;
    b) silvicultură, cu excepţia exploatări forestiere - diviziunea 02;
    c) pescuit şi acvacultură - diviziunea 03;"

    3. La articolul 14 alineatul (1), partea introductivă se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 14
    (1) Următoarele fapte săvârşite de beneficiar şi zilier constituie contravenţii şi se sancţionează după cum urmează:"

    4. La articolul 14 alineatul (1), după litera h) se introduce o nouă literă, litera i), cu următorul cuprins:
    "i) nerespectarea de către zilier a prevederilor art. 4 alin. (6) se sancţionează cu amendă de la 500 lei la 2.000 lei."

    5. La articolul 14, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "(3) Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 15 zile de la data înmânării procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute la alin. (1), agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal."



    ART. 66
    Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
    1. La articolul 60, după punctul 4 se introduce un nou punct, punctul 5, cu următorul cuprins:
    "5. persoanele fizice, pentru veniturile realizate din salarii şi asimilate salariilor prevăzute la art. 76 alin. (1)-(3), în perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2028 inclusiv, pentru care sunt îndeplinite următoarele condiţii:
    a) angajatorii desfăşoară activităţi în sectorul construcţii care cuprind:
    (i) activitatea de construcţii definită la codul CAEN 41.42.43 - secţiunea F - Construcţii;
    (ii) domeniile de producere a materialelor de construcţii, definite de următoarele coduri CAEN:
    2312 - Prelucrarea şi fasonarea sticlei plate;
    2331 - Fabricarea plăcilor şi dalelor din ceramic;
    2332 - Fabricarea cărămizilor, ţiglelor şi altor produse pentru construcţii din argilă arsă;
    2361 - Fabricarea produselor din beton pentru construcţii;
    2362 - Fabricarea produselor din ipsos pentru construcţii;
    2363 - Fabricarea betonului;
    2364 - Fabricarea mortarului;
    2369 - Fabricarea altor articole din beton, ciment şi ipsos;
    2370 - Tăierea, fasonarea şi finisarea pietrei;
    2223 - Fabricarea articolelor din material plastic pentru construcţii;
    1623 - Fabricarea altor elemente de dulgherie şi tâmplărie pentru construcţii;
    2512 - Fabricarea de uşi şi ferestre din metal;
    2511 - Fabricarea de construcţii metalice şi părţi componente ale structurilor metalice;
    0811 - Extracţia pietrei ornamentale şi a pietrei pentru construcţii, extracţia pietrei calcaroase, ghipsului, cretei şi a ardeziei;
    0812 - Extracţia pietrişului şi nisipului;
    711 - Activităţi de arhitectură, inginerie şi servicii de consultanţă tehnică;
    b) angajatorii realizează cifră de afaceri din activităţile menţionate la lit. a) în limita a cel puţin 80% din cifra de afaceri totală, calculată cumulat de la începutul anului, inclusiv luna în care aplică scutirea;
    c) veniturile brute lunare din salarii şi asimilate salariilor prevăzute la art. 76 alin. (1)-(3), realizate de persoanele fizice pentru care se aplică scutirea, sunt cuprinse între 3.000 şi 30.000 lei lunar inclusiv şi sunt realizate în baza contractului individual de muncă;
    d) scutirea se aplică potrivit instrucţiunilor la ordinul comun al ministrului finanţelor publice, al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice şi al ministrului sănătăţii, prevăzut la art. 147 alin. (17), iar Declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate reprezintă declaraţie pe propria răspundere pentru îndeplinirea condiţiilor de aplicare a scutirii."

    2. La articolul 76 alineatul (3), litera h) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "h) bilete de valoare sub forma tichetelor cadou acordate potrivit legii, cu excepţia destinaţiilor şi limitelor prevăzute la alin. (4) lit. a), tichetelor de masă, voucherelor de vacanţă, tichetelor de creşă şi tichetelor culturale, acordate potrivit legii."

    3. La articolul 76 alineatul (3), după litera h) se introduce o nouă literă, litera i), cu următorul cuprins:
    "i) indemnizaţia de hrană şi indemnizaţia de vacanţă acordate potrivit prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare."

    4. La articolul 105, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "(4) În cazul persoanelor fizice/membrilor asocierilor fără personalitate juridică, cultivarea terenurilor cu soiuri de plante pentru producţia destinată furajării animalelor deţinute de contribuabilii respectivi pentru care venitul se determină pe baza normelor de venit şi a celor prevăzute la alin. (2) nu generează venit impozabil."

    5. La articolul 105, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:
    "(5) Metodologia de aplicare a prevederilor alin. (4) se stabileşte prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice."

    6. La articolul 122 alineatul (4), literele a) şi c) şi alineatul (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
    "(4) Nu se depune Declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice - cap. I, pentru următoarele categorii de venituri:
a) venituri nete determinate pe bază de normă de venit, cu excepţia celor care au completat şi depus declaraţia prevăzută la art. 120 alin. (4);
    (...)
c) venituri din cedarea folosinţei bunurilor sub formă de arendă, a căror impunere este finală potrivit prevederilor art. 84 alin. (8), precum şi venituri din cedarea folosinţei bunurilor pentru care chiria este exprimată în lei şi nu s-a optat pentru stabilirea venitului net anual în sistem real, iar la sfârşitul anului anterior nu îndeplinesc condiţiile pentru calificarea veniturilor în categoria veniturilor din activităţi independente;
(5) Declaraţia prevăzută la alin. (1)-(3) se completează şi se depune prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, conform art. 79 din Legea nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare."

    7. La articolul 125, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "(4) Asocierile, cu excepţia celor care realizează venituri din activităţi agricole impuse pe baza normelor de venit, au obligaţia să depună la organul fiscal competent, până la data de 15 februarie a anului următor, declaraţii anuale de venit, conform modelului stabilit prin ordin al preşedintelui A.N.A.F., care vor cuprinde şi distribuţia venitului net/pierderii aferent asociaţilor."

    8. La articolul 133 alineatul (15), după litera b) se introduce o nouă literă, litera c), cu următorul cuprins:
    "c) bonificaţia prevăzută la lit. a) de care beneficiază persoanele fizice care obţin venituri anuale pentru care exista obligaţia completării şi depunerii numai a declaraţiei prevăzute la art. 120 se acordă de către organul fiscal."

    9. La articolul 133, după alineatul (15) se introduce un nou alineat, alineatul (15^1), cu următorul cuprins:
    "(15^1) Procedura de acordare a bonificaţiei prevăzută la alin. (15) se stabileşte prin ordin al preşedintelui A.N.A.F."

    10. După articolul 138 se introduce un nou articol, articolul 138^1, cu următorul cuprins:
    "ART. 138^1
    Prevederi speciale pentru domeniul construcţiilor
    (1) În perioada 1 ianuarie 2019 - 31 decembrie 2028 inclusiv, pentru persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor realizate în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care desfăşoară activităţi în sectorul construcţii şi care se încadrează în condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 5, cota contribuţiei de asigurări sociale prevăzută la art. 138 lit. a) cu 3,75 puncte procentuale.
    (2) Persoanele prevăzute la alin. (1) care datorează contribuţia la fondul de pensii administrat privat reglementat de Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sunt scutite de la plata acestei contribuţii în limita cotei prevăzute la alin. (1).
    (3) Prevederile alin. (1) şi (2) se aplică potrivit instrucţiunilor la ordinul comun al ministrului finanţelor publice, al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice şi al ministrului sănătăţii, prevăzut la art. 147 alin. (17)."

    11. La articolul 139 alineatul (1), după litera q) se introduce o nouă literă, litera r), cu următorul cuprins:
    "r) indemnizaţia de hrană şi indemnizaţia de vacanţă acordată potrivit prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare."

    12. Articolul 140 se modifică şi va avea următorul cuprins: 
    "ART. 140
    Baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale datorate de angajatori sau persoane asimilate acestora
    (1) Pentru persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora, baza lunară de calcul pentru contribuţia de asigurări sociale o reprezintă suma câştigurilor brute prevăzute la art. 139, realizate de persoanele fizice care obţin venituri din salarii sau asimilate salariilor asupra cărora se datorează contribuţia, pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite, speciale sau în alte condiţii de muncă.
    (2) Nu se cuprind în baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale datorate de angajatorii care desfăşoară activităţi în sectorul construcţii şi care se încadrează în condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 5 veniturile din salarii şi asimilate salariilor realizate de persoanele fizice realizate în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu aceşti angajatori, în perioada 1 ianuarie 2019 - 31 decembrie 2028 inclusiv."

    13. La articolul 142, litera r) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "r) biletele de valoare sub forma tichetelor de masă, voucherelor de vacanţă, tichetelor cadou, tichetelor de creşă, tichetelor culturale, acordate potrivit legii;"

    14. La articolul 146, alineatele (5) şi (5^1) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
    "(5) Calculul contribuţiei de asigurări sociale datorate de către persoanele fizice care obţin venituri din salarii sau asimilate salariilor, precum şi de către instituţiile prevăzute la art. 136 lit. d)-f) se realizează prin aplicarea cotelor stabilite potrivit art. 138 lit. a) sau art. 138^1 alin. (1) şi (2), după caz, asupra bazelor lunare de calcul prevăzute la art. 139, art. 143-145, după caz, în care nu se includ veniturile prevăzute la art. 141 şi 142.
(5^1) Contribuţia de asigurări sociale datorată de către persoanele fizice care obţin venituri din salarii sau asimilate salariilor, în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă sau cu timp parţial, calculată potrivit alin. (5), nu poate fi mai mică decât nivelul contribuţiei de asigurări sociale calculate prin aplicarea cotelor stabilite potrivit art. 138 lit. a) sau art. 138^1, după caz, asupra salariului de bază minim brut pe ţară în vigoare în luna pentru care se datorează contribuţia de asigurări sociale, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună în care contractul a fost activ."

    15. La articolul 146, după alineatul (5^4) se introduce un nou alineat, alineatul (5^5), cu următorul cuprins:
    "(5^5) În situaţia în care, prin hotărâre a Guvernului se utilizează, în aceeaşi perioadă, mai multe valori ale salariului minim brut pe ţară, diferenţiat în funcţie de studii, de vechime sau alte criterii prevăzute de lege, în aplicarea prevederilor alin. (5^1) se ia în calcul valoarea salariului minim brut pe ţară prevăzută pentru categoria de persoane pentru care se datorează contribuţia."

    16. La articolul 154 alineatul (1), după litera q) se introduce o nouă literă, litera r), cu următorul cuprins:
    "r) persoanele fizice pentru veniturile din salarii şi asimilate salariilor în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care desfăşoară activităţi în sectorul construcţii şi care se încadrează în condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 5, în perioada 1 ianuarie 2019 - 31 decembrie 2028 inclusiv."

    17. La articolul 157 alineatul (1), după litera ş) se introduce o nouă literă, litera t), cu următorul cuprins:
    "t) indemnizaţia de hrană şi indemnizaţia de vacanţă acordate potrivit prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare."

    18. La articolul 168, alineatul (5^1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "(5^1) Prevederile art. 146 alin. (5^1)-(5^5) se aplică în mod corespunzător."

    19. La articolul 170 alineatul (2), litera e) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "e) venitul şi/sau câştigul din investiţii, stabilit conform art. 94-97. În cazul veniturilor din dobânzi se iau în calcul sumele încasate, iar în cazul veniturilor din dividende se iau în calcul dividendele distribuite şi încasate începând cu anul 2018;"

    20. Articolul 220^3 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 220^3
    Cota contribuţiei asiguratorii pentru muncă
    (1) Cota contribuţiei asiguratorii pentru muncă este de 2,25%.
    (2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în perioada 1 ianuarie 2019 - 31 decembrie 2028 inclusiv, cota contribuţiei asiguratorii pentru muncă se reduce la nivelul cotei care se face venit la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale constituit în baza Legii nr. 200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale, cu modificările ulterioare, în cazul angajatorilor care desfăşoară activităţi în sectorul construcţii şi care se încadrează în condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 5."

    21. La articolul 220^4 alineatul (1), după litera k) se introduce o nouă literă, litera l), cu următorul cuprins:
    "l) indemnizaţia de hrană şi indemnizaţia de vacanţă acordate potrivit prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare."

    22. La articolul 220^6, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (4^1), cu următorul cuprins:
    "(4^1) Prin excepţie de la prevederile alin. (4), în perioada 1 ianuarie 2019 - 31 decembrie 2028 inclusiv, contribuţia asiguratorie pentru muncă încasată la bugetul de stat de la angajatorii care desfăşoară activităţi în sectorul construcţii şi care se încadrează în condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 5 se distribuie integral la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale constituit în baza Legii nr. 200/2006, cu modificările şi completările ulterioare."

    23. La articolul 331, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "(6) Prevederile alin. (2) lit. c), d), e), f), i), j) şi k) se aplică până la data de 30 iunie 2022 inclusiv."

    24. La articolul 342, alineatele (5), (6) şi (11)-(13) se abrogă.
    25. La articolul 343, alineatul (3) se abrogă.
    26. La articolul 343, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "(5) Acciza specifică exprimată în lei/1.000 de ţigarete se determină anual, pe baza preţului mediu ponderat de vânzare cu amănuntul, a procentului legal aferent accizei ad valorem şi a accizei totale al cărei nivel este prevăzut în anexa nr. 1. Această acciză specifică se aprobă prin ordin al ministrului finanţelor publice, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la 1 martie. În perioada 1 ianuarie 2019 - 31 martie 2019 acciza specifică pentru ţigarete este de 372,73 lei/1.000 ţigarete."

    27. La anexa nr. 1 de la titlul VIII - Accize şi alte taxespeciale, la numărul curent 6, coloanele 4-8 se modifică şi vor avea următorul cuprins:
    "


┌─────┬──────────┬────────┬──────────────────────────────────────────┐
│ │Denumirea │ │Acciza (lei/U.M.) │
│Nr. │produsului│ │ │
│crt. │sau a │U.M. ├──────┬──────┬───────┬──────┬──────┬──────┤
│ │grupei de │ │2017 │2018 │2019 │2020 │2021 │2022 │
│ │produse │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼──────────┼────────┼──────┼──────┼───────┼──────┼──────┼──────┤
│0 │1 │2 │3 │4 │5 │6 │7 │8 │
├─────┼──────────┼────────┼──────┼──────┼───────┼──────┼──────┼──────┤
│„ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(...)│ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┴──────────┴────────┴──────┴──────┴───────┴──────┴──────┴──────┤
│Tutun prelucrat │
├─────┬──────────┬────────┬──────┬──────┬───────┬──────┬──────┬──────┤
│6 │Ţigarete │1.000 │439,94│448,74│483,74*│500,80│529,00│539,58│
│ │ │ţigarete│ │ │ │ │ │ │
└─────┴──────────┴────────┴──────┴──────┴───────┴──────┴──────┴──────┘



    * Nivel aplicabil începând cu 1 ianuarie 2019.“"

    28. La articolul 491, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:
    "(3) Dacă hotărârea consiliului local nu a fost adoptată cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de expirarea exerciţiului bugetar, în anul fiscal următor, în cazul oricărui impozit sau oricărei taxe locale, care constă într-o anumită sumă în lei sau care este stabilită pe baza unei anumite sume în lei ori se determină prin aplicarea unei cote procentuale, se aplică de către compartimentul de resort din aparatul de specialitate al primarului, nivelurile maxime prevăzute de prezentul cod, indexate potrivit prevederilor alin. (1)."



    ART. 67
    (1) Prin derogare de la prevederile art. 4 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, prevederile art. 66 intră în vigoare la data publicării prezentei ordonanţe de urgenţă în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepţia:
    a) pct. 23-27, care intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2019;
    b) pct. 1, 2, 4, 5, 10, 12-16, 18, 20 şi 22, care se aplică începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2019.

    (2) Termenul de emitere a ordinului privind procedura prevăzută la art. 133 alin. (15^1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum a fost modificată şi completată prin prezenta ordonanţă de urgenţă, este de 45 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentului act normativ.

    ART. 68
    (1) Prin derogare de la prevederile art. 224 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, persoanele fizice care îşi desfăşoară activitatea în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care desfăşoară activităţi în sectorul construcţii şi care se încadrează în condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 5 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, sunt asigurate în perioada 1 ianuarie 2019 - 31 decembrie 2028 în sistemul asigurărilor sociale de sănătate fără plata contribuţiei.
    (2) Persoanele fizice prevăzute la alin. (1) beneficiază în perioada 1 ianuarie 2019 - 31 decembrie 2028 de drepturile acordate din sistemul asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale, sistemul asigurărilor pentru şomaj, conform legislaţiei în vigoare, inclusiv de concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, fără plata de către angajatori a contribuţiei asiguratorii pentru muncă prevăzută de Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
    (3) Perioadele lucrate în sectorul construcţiilor de către persoanele prevăzute la alin. (1) constituie stagiu de cotizare pentru stabilirea dreptului la indemnizaţie de şomaj şi indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă acordate în conformitate cu legislaţia în vigoare.

    ART. 69
    Alineatul (1) al articolului 17 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 16/2018 privind asigurarea măsurilor necesare organizării şi desfăşurării unor proiecte culturale, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 239 din 19 martie 2018, se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 17
    (1) Cheltuielile aferente pregătirii şi desfăşurării Sezonului în perioada 2018-2019 se suportă în limita fondurilor aprobate anual potrivit legii, prin bugetele Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, Institutului Cultural Român şi Ministerului Apărării Naţionale."


    ART. 70
    Alineatele (2) şi (3) ale articolului 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/2013 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru îndeplinirea unor angajamente convenite cu organismele internaţionale, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 593 din 20 septembrie 2013, aprobată cu modificări prin Legea nr. 25/2014, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi vor avea următorul cuprins:
    "(2) Până la data de 31 iulie 2019, în paralel cu utilizarea sistemului naţional de raportare, entităţile publice au obligaţia de a întocmi şi de a depune situaţiile financiare şi celelalte tipuri de rapoarte stabilite pe baza datelor din evidenţa contabilă, pe suport hârtie, în formatul şi la termenele stabilite de normele contabile în vigoare şi de a depune bugetele de venituri şi cheltuieli aprobate potrivit legislaţiei în vigoare la unităţile Trezoreriei Statului, pe suport hârtie.
(3) Începând cu data de 1 august 2019, rapoartele acceptate de sistem nu se mai transmit pe suport hârtie către Ministerul Finanţelor Publice şi unităţile subordonate."


    ART. 71
    (1) Prin derogare de la prevederile art. 164 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în perioada 1 ianuarie 2019 - 31 decembrie 2019, pentru domeniul construcţiilor, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte în bani, fără a include sporuri şi alte adaosuri, la suma de 3.000 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună, reprezentând 17,928 lei/oră.
    (2) Prevederile alin. (1) se aplică exclusiv domeniilor de activitate prevăzute la art. 66 pct. 1 din prezenta ordonanţă de urgenţă.

    ART. 72
    Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 23 iulie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
    1. După articolul 62 se introduce un nou articol, articolul 62^1, cu următorul cuprins:
    "ART. 62^1
    Accesul organului fiscal central la informaţii privind combaterea spălării banilor
    Entităţile raportoare care intră sub incidenţa legislaţiei pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului pun la dispoziţia organului fiscal central, la cerere, în cadrul termenului de păstrare prevăzut de lege, informaţii şi documente privitoare la:
    a) mecanismele şi procedurile în baza cărora aplică măsurile de precauţie privind clientela;
    b) identificare clientului şi a beneficiarului real;
    c) evaluarea scopului şi naturii dorite a relaţiei de afaceri;
    d) monitorizarea relaţiei de afaceri;
    e) evidenţele tranzacţiilor."

    2. La articolul 194 alineatul (1), litera e) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "e) să se achite obligaţiile fiscale administrate de organul fiscal, nestinse la data comunicării deciziei de eşalonare la plată şi care nu fac obiectul eşalonării la plată, în termen de cel mult 180 de zile de la data comunicării acestei decizii sau până la finalizarea eşalonării la plată, cu excepţia situaţiei în care debitorul a solicitat eşalonarea la plată potrivit art. 195;"

    3. La articolul 195, alineatele (1)-(3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
    "(1) Pe perioada de valabilitate a eşalonării, decizia de eşalonare la plată poate fi modificată la cererea debitorului prin includerea în eşalonare a următoarelor obligaţii fiscale cuprinse în certificatul de atestare fiscală emis de organul fiscal competent:
    a) obligaţiile fiscale de a căror plată depinde menţinerea valabilităţii eşalonării la plată, prevăzute la art. 194 alin. (1) lit. a)-c), e)-i) şi n);
    b) obligaţiile fiscale exigibile la data comunicării deciziei de menţinere a valabilităţii eşalonării, prevăzute la art. 200 alin. (2), cu excepţia sumelor de natura celor prevăzute la art. 194 alin. (1) lit. j).
(2) Contribuabilul poate depune cel mult două cereri de modificare a deciziei de eşalonare la plată într-un an calendaristic sau, după caz, fracţie de an calendaristic. Pentru obligaţiile fiscale prevăzute la alin. (11) şi la art. 194 alin. (1) lit. h) şi i) debitorul poate depune cererea de modificare a deciziei de eşalonare la plată ori de câte ori este necesar. Printro cerere se poate solicita modificarea deciziei de eşalonare la plată prin includerea tuturor obligaţiilor fiscale ce reprezintă condiţie de menţinere a valabilităţii eşalonării la plată la data depunerii cererii.
(3) Cererea se depune până la împlinirea termenului prevăzut la art. 194 alin. (1) lit. a)-c), e)-i) sau n), după caz, ori până la împlinirea termenului prevăzut la art. 200 alin. (2) şi se soluţionează de organul fiscal competent prin decizie de modificare a deciziei de eşalonare la plată sau decizie de respingere, după caz."

    4. La articolul 195, după alineatul (8^1) se introduce un nou alineat, alineatul (8^2), cu următorul cuprins:
    "(8^2) În cazul debitorilor pentru care s-a acordat eşalonare la plată potrivit prevederilor art. 186 alin. (4), la cererea acestora, penalităţile de întârziere rămase de plată din graficul de eşalonare se amână la plată în situaţia în care garanţiile constituite odată cu acordarea eşalonării sau ulterior acesteia acoperă cuantumul prevăzut la art. 193 alin. (13) sau (15), după caz."

    5. La articolul 200, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "(1) Debitorul poate solicita organului fiscal competent menţinerea unei eşalonări a cărei valabilitate a fost pierdută din cauza nerespectării condiţiilor prevăzute la alin. (2) şi la art. 194 alin. (1), cu excepţia cazului în care eşalonarea a fost pierdută ca urmare a nerespectării condiţiei prevăzute la art. 194 alin. (1) lit. k), de două ori într-un an calendaristic, sau fracţie de an calendaristic, dacă depune o cerere în acest scop înainte de executarea garanţiei de către organul fiscal competent sau înainte de stingerea tuturor obligaţiilor fiscale care au făcut obiectul eşalonării la plată, după caz. Cererea se soluţionează prin emiterea unei decizii de menţinere a valabilităţii eşalonării, cu păstrarea perioadei de eşalonare deja aprobate."



    ART. 73
    Prevederile art. 72 pct. 2-5 se aplică şi pentru eşalonările în curs la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

    ART. 74
    Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 121 din 5 martie 2013, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
    1. La articolul 10, după alineatul (11) se introduc patru noi alineate, alineatele (12)-(15), cu următorul cuprins:
    "(12) Autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale pot aproba taxe pentru serviciile comunitare de utilităţi publice, indiferent de modalitatea de gestiune stabilită.
(13) Taxele colectate la bugetele locale pentru serviciile comunitare de utilităţi publice stabilite potrivit alin. (12) colectate la bugetele locale de autorităţile administraţiei publice locale pot fi virate, în funcţie de modalitatea de gestiune aleasă, în bugetele asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară având ca scop plata serviciilor comunitare de utilităţi publice, în situaţia în care serviciile comunitare de utilităţi publice sunt asigurate prin intermediul asociaţiei de dezvoltare intercomunitară. Diferenţele dintre nivelul taxei colectate la bugetul local şi cel al facturii emise de operator/operator regional/asociaţia de dezvoltare intercomunitară pot fi suportate din veniturile proprii ale unităţilor administrativ-teritoriale, urmând a fi încasate ulterior de la beneficiarii serviciului.
(14) Asociaţiile de dezvoltare intercomunitară au calitatea de persoane impozabile din punctul de vedere al TVA pentru asigurarea serviciilor de utilităţi publice pentru unităţile administrativ-teritoriale membre, atunci când acţionează conform art. 271 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
(15) Taxele pentru serviciile comunitare de utilităţi publice stabilite potrivit alin. (12) se recuperează de la beneficiari, iar, în caz de neplată, actul administrativ fiscal prin care au fost stabilite şi comunicate taxele devine titlu executoriu la data scadenţei. Prevederile referitoare la executarea silită din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător."

    2. La articolul 47 alineatul (2), partea introductivă se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "(2) Constituie contravenţie în domeniul serviciilor de utilităţi publice şi se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei următoarele fapte:"

    3. La articolul 47 alineatul (3), partea introductivă se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "(3) Constituie contravenţie în domeniul serviciilor de utilităţi publice şi se sancţionează cu amendă de la 20.000 lei la 50.000 lei următoarele fapte:"

    4. La articolul 47, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (4^1), cu următorul cuprins:
    "(4^1) Prin derogare de la dispoziţiile art. 8 alin. (2) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, pentru încălcarea repetată a faptelor prevăzute la alin. (3) şi (4) operatorii economici se sancţionează cu amendă în cuantum de 5% din cifra de afaceri."



    ART. 75
    Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2017 privind funcţia de control ex ante al procesului de atribuire a contractelor/acordurilor-cadru de achiziţie publică, a contractelor/acordurilor-cadru sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.004 din 18 decembrie 2017, aprobată prin Legea nr. 186/2018, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
    1. La articolul 2 alineatul (1), după litera g) se introduce o nouă literă, litera h), cu următorul cuprins:
    "h) control ex ante voluntar - control privind aspectele de calitate şi aspectele de regularitate, aşa cum sunt definite de prezenta ordonanţă de urgenţă, efectuat la solicitarea autorităţii contractante."

    2. La articolul 5, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
    "(2) Controlul ex ante exercitat de ANAP potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă se desfăşoară la solicitarea autorităţii contractante pe bază de liste de verificare şi vizează verificarea conformităţii cu dispoziţiile legale aplicabile din punctul de vedere al regularităţii şi calităţii, cu excepţia contractelor sau acordurilor cu finanţare europeană pentru care controlul ex ante se asigură de către autorităţile de management.
(3) Controlul ex ante prevăzut la alin. (1) se exercită de ANAP în mod selectiv, cu încadrarea în procentul prevăzut la art. 7 alin (3), pe baza unei metodologii de selecţie."

    3. La articolul 6, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "(3) Fac obiectul controlului ex ante toate procedurile de atribuire prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. g) pentru care autoritatea contractantă a formulat la momentul iniţierii o solicitare de introducere în programul de verificare al ANAP. Prin excepţie, procedurile de negociere fără publicare prealabilă reglementate la art. 104 alin. (1) lit. c),alin. (5) lit. c)-d) şi alin. (7) din Legea nr. 98/2016, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv la art. 117 alin. (1) lit. d), g),h),i) şi j) din Legea nr. 99/2016, cu modificările şi completările ulterioare, nu pot face obiectul controlului ex ante."

    4. La articolul 7, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "(3) Metodologia de selecţie trebuie să asigure realizarea controlului prevăzut la art. 6 alin. (1) lit. a) pentru un procent de 5% din totalul procedurilor de atribuire iniţiate în conformitate cu prevederile legislaţiei prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. g) de către autorităţile contractante într-un an calendaristic prin publicarea în SEAP a anunţului de participare/de participare simplificat/de concurs, aferente contractelor/acordurilor-cadru cu o valoare estimată mai mare decât pragul stabilit de această legislaţie pentru realizarea achiziţiei directe, cu accent pe acelea aferente contractelor ce se încadrează în categoriile cu riscul cel mai mare, aşa cum vor fi definite prin normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă, cu excepţia procedurilor de negociere fără publicare prealabilă reglementate la art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv la art. 117 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 99/2016."

    5. La articolul 7, alineatul (3^1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "(3^1) Modul în care se realizează aplicarea metodologiei de selecţie şi introducerea în programul de verificare al ANAP a procedurilor de atribuire a contractelor supuse controlului ex ante, alături de ţintele care trebuie atinse anual prin raportare la procentul prevăzut la alin. (3) se stabilesc prin ordin al preşedintelui ANAP."

    6. Articolul 8 se abrogă.
    7. La articolul 9, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 9
    (1) Autoritatea contractantă solicitantă a controlului ex ante va formula cererea de introducere a procedurii în programul de verificare ex ante al ANAP odată cu încărcarea documentaţiei de atribuire în SEAP/transmiterea notificării privind intenţia de a realiza o negociere fără publicare prealabilă şi va fi înştiinţată în termen de 2 zile lucrătoare de la acest moment cu privire la acceptarea sau neacceptarea respectivei cereri."

    8. La articolul 9, alineatul (2) se abrogă.
    9. La articolul 10 alineatul (1), partea introductivă se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 10
    (1) Autoritatea contractantă solicitantă a controlului ex ante are obligaţia de a pune la dispoziţia ANAP următoarele informaţii şi/sau documente:"

    10. Articolul 15 se modifică şi va avea următorul cuprins: 
    "ART. 15
    Procesul de control ex ante voluntar este limitat la aspectele verificate şi constatate în baza listelor de verificare ale ANAP şi nu exonerează de răspundere autoritatea contractantă în raport cu acţiunile şi deciziile adoptate de aceasta în procesul de atribuire şi/sau modificare a contractului în conformitate cu dispoziţiile legale aplicabile."

    11. La articolul 16, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
    "ART. 16
    (1) În cazul în care autoritatea contractantă are obiecţii cu privire la abaterile de la aspectele de calitate, identificate de către ANAP ca urmare a activităţii de control ex ante voluntar al procesului de atribuire şi/sau a măsurilor dispuse de ANAP pentru remedierea respectivelor abateri, se poate demara procedura de conciliere.
    (2) Procedura de conciliere poate fi declanşată de autoritatea contractantă numai cu privire la aspectele de calitate prevăzute în avizul conform condiţionat emis de ANAP în legătură cu care autoritatea contractantă are obiecţii, nefiind aplicabilă rezultatelor verificărilor aspectelor de calitate care au fost acceptate de autoritatea contractantă în cadrul controlului ex ante voluntar şi rezultatelor verificărilor aspectelor de regularitate."



    ART. 76
    În termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Ministerul Finanţelor Publice, prin Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice, elaborează normele metodologice de aplicare a modificărilor şi completărilor aduse Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 98/2017, aprobată prin Legea nr. 186/2018, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit art. 75, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

    ART. 77
    Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 27 decembrie 2011, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 140/2012, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
    1. La articolul 28, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 28
    (1) Acordarea licenţelor de utilizare a frecvenţelor radio prin intermediul unor proceduri de selecţie competitivă sau comparativă se realizează după cum urmează:
    a) în cazul licenţelor pentru benzile de frecvenţă radio 703-733 MHz/758-788 MHz (2x30 MHz), 738-753 MHz (1x15 MHz), 880-915 MHz/925-960 MHz (2x35 MHz) se stabileşte o valoarea minimală în cuantum de 4% din cifra de afaceri din anul precedent prelungirii, înregistrată la nivelul ramurii CAEN unde se încadrează activitatea de comunicaţii electronice, înmulţită cu numărul de ani pentru care se acordă licenţa;
    b) în cazul licenţelor pentru benzile de frecvenţă radio 791-821 MHz/832-862 MHz (2x30 MHz), 1920-1980/2110-2170 MHz (2x60 MHz), 3400-3800 MHz (400 MHz) se stabileşte o valoarea minimală în cuantum de 2% din cifra de afaceri din anul precedent, înregistrată la nivelul ramurii CAEN unde se încadrează activitatea de comunicaţii electronice, înmulţită cu numărul de ani pentru care se acordă licenţa."

    2. La articolul 28, alineatul (2) se abrogă.
    3. La articolul 31, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "(6) Prelungirea perioadei de valabilitate a licenţei de utilizare a frecvenţelor radio acordate prin procedură de selecţie este condiţionată de plata către bugetul de stat a uneitaxe de licenţă în cuantum de 4% din cifra de afaceri din anul precedent prelungirii, înregistrată la nivelul ramurii CAEN unde se încadrează activitatea de comunicaţii electronice, înmulţită cu numărul de ani pentru care se acordă licenţa."

    4. La articolul 124, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "(3) Procentul prevăzut la alin. (1) şi (2) se stabileşte în cuantum de 3%, cu excepţia serviciilor poştale şi de curierat."

    5. La articolul 143 alineatul (1), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "b) prin derogare de la dispoziţiile art. 8 alin. (2) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, pentru persoanele cu o cifră de afaceri de peste 3.000.000 lei, cu amendă în cuantum de până la 5% din cifra de afaceri, iar, în cazul unor încălcări repetate, cu amendă în cuantum de până la 10% din cifra de afaceri."

    6. La articolul 143 se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu următorul cuprins:
    "(6) În cazul utilizării de frecvenţe radio fără licenţă sau după expirarea perioadei de valabilitate, se calculează penalităţi pentru fiecare zi de utilizare fără licenţă, începând cu ziua imediat următoare termenului de scandenţă, reprezentând 0,1% pentru fiecare zi de întârziere din cifra de afaceri din anul precedent, înregistrată la nivelul ramurii CAEN unde se încadrează activitatea de comunicaţii electronice."



    ART. 78
    Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 337 din 18 mai 2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
    1. La articolul 2, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "(3) Nivelul tarifelor şi contribuţiilor prevăzute la alin. (2) se stabileşte anual prin ordin al preşedintelui ANRE, cu excepţia contribuţiei băneşti percepute de la titularii de licenţe în domeniul energiei electrice, al energiei electrice şi termice în cogenerare, al gazelor naturale, şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I."

    2. La articolul 2, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (3^1), cu următorul cuprins:
    "(3^1) Contribuţia bănească percepută de la titularii de licenţe în domeniul energiei electrice, al energiei electrice şi termice în cogenerare pentru componenta energia electrică, al gazelor naturale este egală cu 2% din cifra de afaceri realizată de aceştia din activităţile ce fac obiectul licenţelor acordate de ANRE, cifră de afaceri calculată conform reglementărilor ANRE aprobate prin ordin al preşedintelui ANRE cu avizul Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză."



    ART. 79
    După alineatul (17) al articolului 63 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 618 din 18 iulie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se introduce un nou alineat, alineatul (18), cu următorul cuprins:
    "(18) Unităţile/Subdiviziunile administrativ-teritoriale sunt exceptate de la îndeplinirea obligaţiilor prevăzute la alin. (16) şi (17) în cazul neefectuării până la finele anului a tragerilor notificate conform alin. (14) lit. b) pentru că finanţatorii nu au disponibilizat sumele solicitate acestora de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, conform cererilor de tragere către finanţatori şi a extraselor de cont de la sfârşitul anului aferente finanţărilor rambursabile."


    ART. 80
    Alineatul (1) al articolului 21 din Legea nr. 203/2018 privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenţionale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 647 din 25 iulie 2018, se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 21
    (1) Prevederile cap. I-IV se aplică, în sistem pilot, amenzilor contravenţionale la regimul circulaţiei pe drumurile publice aplicate conducătorilor de autovehicule, stabilite, în condiţiile legii, de agenţii constatatori ai Ministerului Afacerilor Interne."


    ART. 81
    Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 482 din 18 iulie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
    1. La articolul 25 alineatul (1), după litera h) se introduce o nouă literă, litera h^1), cu următorul cuprins:
    "h^1) proiecte strategice de investiţii în parteneriat public-privat aprobate prin hotărâre a Guvernului;"

    2. La articolul 30, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:
    "(3) Persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care desfăşoară activităţi în sectorul construcţii şi care se încadrează în condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 5 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, sunt exceptate de la prevederile alin. (1), în perioada 1 ianuarie 2019 - 31 decembrie 2028 inclusiv."

    3. La articolul 32, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu următorul cuprins:
    "(6) O persoană participantă la un fond de pensii poate opta, pe bază de cerere individuală, dar nu mai devreme de 5 ani de participare la respectivul fond, să se transfere la sistemul public de pensii. Fondurile deţinute până la data transferului rămân în contul personal al participantului până la deschiderea dreptului la pensia privată."

    4. La articolul 35, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 35
    (1) După aderare sau repartizare, participanţii sunt obligaţi să contribuie la un fond de pensii şi nu se pot retrage din sistemul fondurilor de pensii administrate privat pe toată perioada pentru care datorează contribuţia de asigurări sociale la sistemul public de pensii, până la deschiderea dreptului la pensia privată decât la cererea expresă a acestora."

    5. La articolul 60, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 60
    (1) Capitalul social minim necesar pentru administrarea unui fond de pensii este echivalentul în lei, calculat şi actualizat în raport cu valoarea contribuţiilor participanţilor, respectiv:
    a) 5% din valoarea contribuţiilor, dacă aceasta este sub 100 milioane euro;
    b) 7% din valoarea contribuţiilor, dacă aceasta este între 100 milioane euro şi 500 milioane euro;
    c) 10% din valoarea contribuţiilor, dacă aceasta este peste 500 milioane euro;"

    6. La articolul 86, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 86
    (1) Comisionul de administrare se constituie prin:
    a) deducerea unui cuantum din contribuţiile plătite, dar nu mai mult de 1%, cu condiţia ca această deducere să fie făcută înainte de convertirea contribuţiilor în unităţi de fond, din care 0,5 puncte procentuale din suma totală ce face obiectul operaţiunii financiare efectuată pentru fiecare fond de pensii administrat privat să fie virată la Casa Naţională de Pensii Publice;
    b) deducerea unui procent din activul net total al fondului de pensii administrat privat, dar nu mai mult de 0,07% pe lună, astfel: 0,02% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este sub nivelul ratei inflaţiei; 0,03% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este cu până la un punct procentual peste rata inflaţiei; 0,04% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este cu până la 2 puncte procentuale peste rata inflaţiei; 0,05% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este cu până la 3 puncte procentuale peste rata inflaţiei, 0,06% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este cu până la 4 puncte procentuale peste rata inflaţiei; 0,07% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este peste 4 puncte procentuale peste rata inflaţiei."



    ART. 82
    Alineatele (23) şi (24) ale articolului 31 din Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr. 241/2006, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 679 din 7 septembrie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă.

    ART. 83
    Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 39/2018 privind parteneriatul public-privat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 427 din 18 mai 2018, se modifică şi se completează după cum urmează:
    1. La articolul 13, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "(3) În vederea constituirii şi utilizării de fonduri publice necesare efectuării plăţilor către societatea de proiect ori partenerul privat conform prevederilor alin. (2) aferent derulării proiectelor de parteneriat public-privat aprobate de Guvern se înfiinţează, în cadrul bugetului de stat, la o poziţie distinctă, respectiv în bugetul Secretariatului General al Guvernului prin bugetul Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, al cărei preşedinte are calitatea de ordonator terţiar de credite, Fondul de finanţare a contractelor de parteneriat public-privat."

    2. La articolul 13, după alineatul (3) se introduc patru noi alineate, alineatele (4)-(7), cu următorul cuprins:
    "(4) Din Fondul de finanţare a contractelor de parteneriat public-privat se repartizează sume ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat cu rol de partener public în contractul de parteneriat public-privat, pe bază de hotărâre a Guvernului, în condiţiile legii finanţelor publice.
(5) Bugetele ordonatorilor principali de credite se suplimentează cu sumele aprobate potrivit alin. (4) şi pot fi utilizate conform prevederilor alin. (2). Angajările, ordonanţările şi plăţile din aceste sume se fac în condiţiile prevederilor Legii nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
(6) Se autorizează Ministerul Finanţelor Publice, la solicitarea ordonatorilor principali de credite, să introducă modificările corespunzătoare în volumul şi în structura bugetului de stat şi ale bugetelor acestora.
(7) Se autorizează ordonatorii principali de credite să modifice, după caz, în anexele bugetelor acestora creditele de angajament şi creditele bugetare suplimentate potrivit prevederilor alin. (5) şi să le comunice Ministerului Finanţelor Publice în termen de 5 zile lucrătoare de la data aprobării modificărilor prevăzute la alin. (6)."



    ART. 84
    Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:
    1. Articolul 59 va avea următorul cuprins:
    "ART. 59
    (1) Cuantumul pensiilor militare de stat aflate în plată la 31 decembrie a anului anterior se indexează, din oficiu, începând cu 1 ianuarie a anului în curs, cu ultima rată medie anuală a inflaţiei, indicator definitiv, cunoscut la această dată şi comunicat de Institutul Naţional de Statistică.
    (2) Cuantumul pensiilor militare de stat nu se indexează dacă rata medie anuală a inflaţiei menţionată la alin. (1) înregistrează valori negative."

    2. Articolul 60 va avea următorul cuprins:
    "ART. 60
    (1) La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.
    (2) Dacă în urma indexării pensiei militare de stat stabilite potrivit alin. (1) rezultă un cuantum al pensiei nete mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei, se acordă acest cuantum rezultat, fără a depăşi suma rezultată din aplicarea ratei medii anuale a inflaţiei, în condiţiile art. 59 alin. (1), asupra mediei soldelor/salariilor lunare nete în cauză.
    (3) În cazul indexărilor succesive, cuantumul acordat nu poate depăşi suma rezultată din aplicarea ratei medii anuale a inflaţiei, în condiţiile art. 59 alin. (1), asupra mediei soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei la care se adaugă suma reprezentând intervenţia ratei medii anuale a inflaţiei, în aceleaşi condiţii, din operaţiunile de indexare anterioare.
    (4) Dispoziţiile art. 59 alin. (2) se aplică în mod corespunzător."



    ART. 85
    Legea nr. 159/2016 privind regimul infrastructurii fizice a reţelelor de comunicaţii electronice, precum şi pentru stabilirea unor măsuri pentru reducerea costului instalării reţelelor de comunicaţii electronice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 25 iulie 2016, se completează după cum urmează:
    1. La articolul 42 se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu următorul cuprins:
    "(1^1) Furnizorii de reţele de comunicaţii electronice care încheie contracte de instalare, întreţinere, înlocuire a reţelelor de comunicaţii electronice şi a elementelor de infrastructură necesare susţinerii acestora sau efectuează lucrări de acces pe proprietăţi, fără existenţa dreptului de acces sau în lipsa autorizaţiei de construire, se sancţionează cu amendă în cuantum de până la 10% din cifra de afaceri, proporţional cu numărul de utilizatori deserviţi fără autorizaţie, respectiv cu câte un procent la 100 de utilizatori."

    2. La articolul 43 se introduce un nou alineat, alineatul (1^2), cu următorul cuprins:
    "(1^2) Efectuarea de lucrări fără autorizaţie de construcţii se constată şi se sancţionează de personalul de control din cadrul Inspectoratului de Stat în Construcţii."



    CAP. IV
    Instituirea taxei pe activele financiare
    ART. 86
    (1) Instituţiile bancare sunt obligate la plata taxei pe active financiare, denumită în continuare taxa pe active, în situaţia în care media trimestrială ROBOR determinată potrivit art. 87 alin. (2) depăşeşte pragul de 2%, denumit în continuare prag de referinţă.
    (2) Prin instituţie bancară se înţelege instituţiile de credit, persoane juridice române, definite astfel potrivit legii de organizare şi funcţionare, şi sucursalele din România ale instituţiilor de credit ale persoanelor juridice străine.

    ART. 87
    (1) Taxa pe active se datorează trimestrial prin aplicarea cotelor prevăzute la alin. (3) asupra activelor financiare ale contribuabilului existente la sfârşitul trimestrului de calcul, astfel cum sunt înregistrate în evidenţa contabilă, ajustate, după caz, potrivit reglementărilor contabile aplicabile.
    (2) Media trimestrială ROBOR se stabileşte pe baza ratelor ROBOR la 3 luni şi la 6 luni, calculate şi publicate de Banca Naţională a României pentru ultimul trimestru/semestru anterior trimestrului de calcul. Stabilirea mediei trimestriale se efectuează de către Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză şi se publică pe site-ul acestei instituţii.
    (3) Cotele taxei pe active se diferenţiază în funcţie de amploarea depăşirii pragului de referinţă, astfel:
    a) dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este până la 0,5 puncte procentuale, inclusiv, peste pragul de referinţă, cota este de 0,1%;
    b) dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este între 0,51-1 punct procentual, inclusiv, peste pragul de referinţă, cota este de 0,2%;
    c) dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este între 1,01-1,5 puncte procentuale, inclusiv, peste pragul de referinţă, cota este de 0,3%;
    d) dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este între 1,51-2,0 puncte procentuale, inclusiv, peste pragul de referinţă, cota este de 0,4%;
    e) dacă media trimestrială ROBOR este cu peste 2 puncte procentuale peste pragul de referinţă, cota taxei pe active este de 0,5%.


    ART. 88
    (1) Contribuabilii prevăzuţi la art. 86 sunt obligaţi să calculeze, să declare şi să plătească trimestrial taxa pe active, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se datorează taxa pe active.
    (2) Prin excepţie de la alin. (1), contribuabilii care încetează să existe într-un trimestru au obligaţia de a declara şi a plăti taxa pe active aferentă până la data depunerii situaţiilor financiare la organul fiscal competent, respectiv până la data radierii, după caz.
    (3) Modelul şi conţinutul declaraţiei taxei pe active se stabilesc prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
    (4) Cheltuiala cu taxa pe active este cheltuială deductibilă la stabilirea rezultatului fiscal reglementat de titlul II din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare. 
    (5) Taxa pe active reprezintă venit la bugetul de stat şi se administrează de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, potrivit Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.

    ART. 89
    (1) Prevederile capitolului IV se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2019.
    (2) Prevederile art. 42 şi art. 74 pct. 4 intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

    ART. 90
    Obligaţiile prevăzute la art. 60 alin. (1) din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică după cum urmează:
    a) 50% din capitalul social minim se varsă până la data de 30 iunie 2019;
    b) diferenţa de capital social minim, de 50%, se varsă până la data de 31 decembrie 2019.


    ART. 91
    Aplicarea prevederilor capitolului I, art. 66, art. 68, art. 69 şi art. 81 se realizează cu respectarea prevederilor în domeniul ajutorului de stat.

    ART. 92
    (1) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc notifică operatorii economici care au derulat activitate în perioada 2015-2018 şi care datorează contribuţia prevăzută de lege pe această perioadă să o achite în contul deschis la Trezoreria Statului indicat în notificare.
    (2) În termen de 5 zile de la primirea notificării se virează sumele datorate potrivit alin. (1).

    ART. 93
    Sumele colectate conform prevederilor art. 19 alin. (8) din Legea nr. 256/2018 privind unele măsuri pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore se vor vira într-un cont de disponibil deschis la Trezoreria Statului, pe codul de identificare fiscală a ANAF - structura centrală.

    ART. 94
    Începând cu data de 1 ianuarie 2019, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 70/2011 privind măsurile de protecţie socială în perioada sezonului rece, aprobată prin Legea nr. 92/2012, cu modificările şi completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 629 din 2 septembrie 2011, se modifică după cum urmează:
    1. La articolul 9 alineatul (1), litera i) va avea următorul cuprins:
    "i) familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 1,0802 ISR şi 1,500 ISR li se acordă o sumă de 0,040 ISR."

    2. La articolul 10 alineatul (1), litera i) va avea următorul cuprins:
    "i) familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 1,0802 ISR şi 1,500 ISR li se acordă o sumă de 0,040 ISR."

    3. La articolul 11 alineatul (1), litera i) va avea următorul cuprins:
    "i) familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 1,0802 ISR şi 1,500 ISR li se acordă o sumă de 0,040 ISR."



    ART. 95
    Cheltuielile din bugetele Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, Ministerului Educaţiei Naţionale, Ministerului Tineretului şi Sportului şi Ministerului Sănătăţii finanţate până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă din taxele percepute pentru obţinerea licenţei de organizare a jocurilor de noroc şi a autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc, precum şi din taxa de acces, prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009, cu modificările şi completările ulterioare, se vor finanţa de la bugetul de stat, cel puţin la nivelul plăţilor efectuate în anul 2018.

    ART. 96
    La articolul 70 alineatul (1) din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 9 mai 2000, cu modificările şi completările ulterioare, litera c) se abrogă.

        Articolul 72 pct. 1 din prezenta ordonanţă de urgenţă transpune Directiva (UE) 2016/2258 a Consiliului din 6 decembrie 2016 de modificare a Directivei 2011/16/UE în ceea ce priveşte accesul autorităţilor fiscale la informaţii privind combaterea spălării banilor, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 342 din 16 decembrie 2016.



                    PRIM-MINISTRU
                    VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ
                    Contrasemnează:
                    p. Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,
                    Sirma Caraman,
                    secretar de stat
                    Secretarul general al Guvernului,
                    Toni Greblă
                    p. Viceprim-ministru, ministrul mediului,
                    Laurenţiu Adrian Neculaescu,
                    secretar de stat
                    Ministrul muncii şi justiţiei sociale,
                    Marius-Constantin Budăi
                    Ministrul finanţelor publice,
                    Eugen Orlando Teodorovici
                    Preşedintele Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză,
                    Ion Ghizdeanu
                    Ministrul educaţiei naţionale,
                    Ecaterina Andronescu
                    Ministrul afacerilor externe,
                    Teodor-Viorel Meleşcanu
                    p. Ministrul sănătăţii,
                    Tiberius-Marius Brădăţan,
                    secretar de stat
                    Ministrul delegat pentru afaceri europene,
                    George Ciamba
                    Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,
                    Petre Daea
                    Ministrul culturii şi identităţii naţionale,
                    Valer-Daniel Breaz
                    Ministrul afacerilor interne,
                    Carmen Daniela Dan
                    p. Ministrul apărării naţionale,
                    Nicolae Nasta,
                    secretar de stat
                    Ministrul tineretului şi sportului,
                    Constantin-Bogdan Matei
                    Ministrul comunicaţiilor şi societăţii informaţionale,
                    Alexandru Petrescu
                    Ministrul energiei,
                    Anton Anton
                    Ministrul fondurilor europene,
                    Rovana Plumb

    Bucureşti, 28 decembrie 2018.
    Nr. 114.
    ----