​Esalonarea la plata clasica vs simplificata: in ce conditii se acorda si noi masuri introduse prin reforma fiscal-bugetara

Esalonarea la plata clasica: reglementari cheie | Esalonarea la plata simplificata: in ce conditii se acorda | Pachetul II al reformei fiscal bugetare: masuri introduse cu privire la esalonarea la plata

Esalonarea la plata reprezinta una dintre cele mai importante facilitati fiscale prin care contribuabilii atat persoane fizice, cat si juridice) pot obtine timp suplimentar pentru achitarea obligatiilor fiscale restante.Exista doua modalitati de esalonare la plata, si anume: clasica si simplificata. Desi ambele permit plata datoriei in transe, conditiile de accesare difera.

In acest articol vom analiza care sunt conditiile de acordare pentru fiecare tip de esalonare si vom prezenta ce schimbari majore sunt introduse prin pachetul 2 al reformei fiscal bugetara in ceea ce priveste esalonarea la plata. 

Esalonarea la plata clasica: reglementari cheie

Esalonarea clasica este reglementata de Codul de procedura fiscala. Aceasta facilitate se acorda pe o perioada de pana la 6 luni fara garantii sau pana la 60 de luni cu garantii.

Garantiile pot fi constituite sub forma de mijloace banesti, scrisoare de garantie bancara, polita de asigurare sau sechestru asigurator asupra bunurilor. Acestea trebuie sa acopere sumele esalonate la plata, dobanzile aferente perioadei de esalonare si un procent suplimentar de pana la 16%, in functie de durata esalonarii. 

Pentru a beneficia de aceasta forma de esalonare, contribuabilul trebuie sa depuna o cerere (formular D8) insotita de documentele justificative prevazute de OpANAF nr. 90/2016. 

In situatia in care sunt infiintate sedii secundare inregistrate fiscal, se inscriu obligatiile fiscale ale societatii, precum si obligatiile fiscale datorate de fiecare sediu secundar.

NU se acorda esalonari la plata pentru sumele care fac obiectul unei confiscari si nici cele reprezentand echivalentul in bani al unor bunuri care au fost considerate a constitui produs direct sau indirect al unei infractiuni. 

Cererea se solutioneaza in termen de 60 de zile de la data inregistrarii (sau 15 zile in cazul esalonarilor fara garantii). Dobanda aplicabila este de asemenea de 0,02% pe zi, iar pentru neplata ratelor la termen se aplica o penalitate de 5%. 

Conditiile mentinerii valabilitatii esalonarii la plata sunt specificate in art. 194 din Codul de procedura fiscala. 

Societatea poate depune o singura cerere de modificare a deciziei de esalonare la plata intr-un an calendaristic. 

Esalonarea la plata simplificata: in ce conditii se acorda

Esalonarea simplificata se acorda pentru obligatiile fiscale principale si accesorii restante a caror vechime este de cel mult 12 luni anterioare datei depunerii cererii si nestinse pana la data eliberarii certificatului de atestare fiscala. 

Cererea de acordarea a esalonarii la plata simplificata se poate aproba pe o perioada de maximum 12 luni si nu necesita constituirea de garantii. 

Pentru obtinerea acestei esalonari, contribuabilul trebuie:

• sa depuna o cerere (formular D7)
• sa nu fie in procedura falimentului
• sa nu se afle in dizolvare
• sa nu inregistreze obligatii fiscale restante mai vechi de 12 luni
• sa aiba depuse toate declaratiile fiscale potrivit vectorului fiscal 
• sa nu ii fi fost stabilita raspunderea potrivit legislatiei privind insolventa sau raspunderea solidara. 

Cererea se solutioneaza in termen de 5 zile lucratoare, iar organul fiscal emite fie decizia de esalonare, fie decizia de respingere. 

Dobanda aplicabila pe perioada esalonarii este de 0,02% pe zi. 

Conditiile de mentinere a valabilitatii esalonarii la plata sunt stabilite in art. 209^4 din Codul de procedura fiscala.  

Ce obligatii fiscale NU se pot esalona in forma simplificata

Urmatoarele obligatii fiscale nu se pot esalona in forma simplificata:

• obligatiile fiscale care au facut deja obiectul unei esalonari;
• obligatiile fiscale care au scadenta si/sau termenul de plata dupa data eliberarii certificatului de atestare fiscala;
• obligatiile fiscale/bugetare care reprezinta ajutor de stat sau de minimis de recuperat acordat din surse sau resurse de stat ori gestionate de stat;
• obligatiile fiscale care reprezinta accize;
• impozitele si contributiile sociale obligatorii cu retinere la sursa sau retinute prin stopaj la sursa;
• taxele aferente activitatilor din domeniul jocurilor de noroc.

Pachetul II al reformei fiscal bugetare: masuri introduse cu privire la esalonarea la plata 

Noua legislatie introduce mai multe instrumente menite sa consolideze disciplina fiscala. In ceea ce priveste esalonarea la plata, principalele masuri fiscale sunt:

1. Esalonarea clasica va necesita furnizarea unui contract de fideiusiune;

2. Esalonarea simplificata va avea praguri maxime ale obligatiilor ce pot fi restructurate (100.000 lei pentru persoane fizice si 400.000 lei pentru firme). In acest sens, la articolul 209^1, alineatul (7) din Codul de procedura fiscala se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„(7) Esalonarea la plata se acorda pentru:
a) obligatiile fiscale principale si accesorii ale persoanelor fizice in suma totala cuprinse intre 500 – 100.000 lei; 
b) obligatiile fiscale principale si accesorii ale asocierilor fara personalitate juridica in suma totala cuprinse intre 2.000 – 100.000 lei; 
c) obligatiile fiscale principale si accesorii ale persoanelor juridice in suma totala cuprinse intre 5.000 – 400.000 lei.”

3. Pentru a beneficia de esalonare la plata in forma simplificata, se mai adauga o conditie de indeplinit la cele existente, si anume: in cazul persoanelor juridice, sa fi fost infiintate cu minimum 12 luni anterior depunerii cererii.

Sursa foto: Pexels.com