9 Categorii De Venituri Salariale Neimpozabile si Tratamentul Lor Fiscal

Venituri salariale neimpozabile acordate pentru bunastarea angajatilor | Venituri salariale neimpozabile acordate pentru sanatate si siguranta financiara | Venituri salariale neimpozabile pentru performanta si motivare

Veniturile salariale neimpozabile reprezinta acele sume sau beneficii acordate angajatilor care, potrivit Codului fiscal, nu sunt incluse in baza de calcul a impozitului pe venit si a contributiilor sociale. Aceste facilitati fiscale au rolul de a stimula angajatorii sa ofere beneficii suplimentare salariatilor, mentinand totodata echilibrul financiar al companiei. 

In acest articol vom prezenta cele 9 tipuri de venituri salariale neimpozabile introduse de O.G. nr. 16/2022 si vom analiza modul in care acestea sunt tratate din punct de vedere fiscal. 

Venituri salariale neimpozabile acordate pentru bunastarea angajatilor

Acestea sunt avantaje salariale menite sa imbunatateasca echilibrul intre viata profesionala si cea personala a salariatilor.

1.Contravaloarea hranei acordate de catre angajator pentru angajatii proprii (40 lei, 33%) 

In conformitate cu Ordonanta nr. 16/2022, angajatorii pot acorda hrana angajatilor proprii, persoane fizice care realizeaza venituri din salarii sau asimilate salariilor, in limita valorii maxime a unui tichet de masa/persoana/zi, asa cum este prevazuta de legislatia in vigoare la momentul acordarii. Aceasta prevedere se aplica pentru situatiile in care hrana este oferita de catre angajator, fie prin prepararea acesteia in unitatile proprii, fie prin achizitionarea hranei de la unitati specializate. 

Valoarea unui tichet de masa: 40,18 de lei din Aprilie 2025. 

ATENTIE! Daca acest avantaj nu este prevazut in contractul de munca sau in regulamentul intern, masa acordata salariatilor reprezinta un venit asimilat salariilor care trebuie evidentiat pe fiecare salariat.
Legislatia in vigoare contine prevederi cu privire la obligativitatea inregistrarii acestuia in D112 (rd 8.4, sectiune E_3 conform Ordinului comun nr. 2066/248/1377/3103 al presedintelui ANAF/CNPP/CNASS/ANOFM din 2025). 

Citeste si : Impozitarea tichetelor de masa 2025: cota de impozitare, model calcul salariu

2. Cazarea si contravaloarea chiriei pentru spatiile de cazare/de locuit puse la dispozitie salariatilor (20% * 4050 lei, 33%)

In cazul punerii gratuite la dispozitia salariatului a unei locuinte inchiriate de catre angajator salariatul are un beneficiu direct. 

Asadar, scutirea de taxe salariale pentru asigurarea cazarii sau a chiriei pentru angajati, se face in limita unui plafon lunar, de persoana, de 20% din salariul minim brut pe tara, respectiv suma de 810 lei (4.050 lei x 20%).  

Aceasta suma reprezinta plafonul neimpozabil pentru aceasta categorie de venit. Diferenta este taxabila cu toate taxele salariale, daca este acoperita de angajator. 

Exemplu: 
 

• Valoarea chiriei in zona este pentru aceeasi suprafata 3000 lei.   Beneficiul neimpozabil = 4050 * 20% = 810  lei 
• Rezuta ca valoarea avantajului salarial = 3000 –  810  = 2190 lei. 
• La aceasta suma se adauga toate taxele salariale. 
• Utilitatile reprezinta avantaj de natura salariala, iar contravaloarea acestora este venit asimilat salariului impozabil cu toate taxele salariale.

3. Contravaloarea serviciilor turistice si/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului (7567 lei, 33%)

Contravaloarea serviciilor turistice nu este impozabila si taxabila cu contributii sociale daca sunt indeplinite cumulativ conditiile: 
 

• Contravaloarea este acordata de angajator astfel cum este prevazut in contractul de munca sau regulamentul intern;
• Salariatul beneficiaza de serviciile turistice pe durata concediului de odihna; 

Contravaloarea serviciilor turistice se incadreaza in doua plafoane, mai exact: 

Plafon 1: castigul salarial mediu brut (in 2025 este 8620  lei) 
Plafon 2: 33% din salariul de baza brut al salariatului

IMPORTANT! Serviciile turistice in suma de un castig salarial mediu brut in anul 2024 impreuna cu cele 9 tipuri de venituri nu pot depasi 33% din salariu de baza al salariatului. 
Documentele justificative sunt factura pentru servicii turistice sau de transport care poate fi emisa pe numele societatii sau al angajatului. Contravaloarea totala a facturii se include pe cheltuieli, inclusiv TVA, daca prestatorul este platitor de TVA. 
 

4. Sumele suportate/acordate de catre angajator pentru plasarea copiilor angajatilor proprii in unitati de educatie timpurie (1500 lei, 33%)

Suma suportata de angajator sau de angajat pentru plasarea copiilor angajatilor in unitati de educatie timpurie, in limita de maximum 1.500 lei/luna pentru fiecare copil, este considerata venit neimpozabil incepand cu 1 ianuarie 2024. 

- Aceste sume suportate pentru educatia timpurie sunt scutite si de contributiile sociale (CAS si CASS). 

- La angajatorii care aplica impozitul pe profit, cheltuielile pentru educatia timpurie, in limita de 1.500 lei/luna pentru fiecare copil, sunt considerate deductibile in conformitate cu prevederile legale. 

- Suma se acorda unui singur parinte, asa cum este definit la art. 77 alin. (11) din Codul fiscal, printr-o declaratie pe propria raspundere. In cazul in care un angajat lucreaza la mai multi angajatori, acesta are obligatia sa declare ca nu beneficiaza de astfel de plati de la un alt angajator. 

- Sumele acordate/acordate de catre angajator pentru educatia timpurie trebuie justificate prin documente care sa ateste plasarea copiilor in unitatile de educatie timpurie. 

-  Aceste sume se incadreaza in limita plafonului lunar de cel mult 33% din salariul de baza corespunzator locului de munca ocupat sau din solda lunara/salariul lunar acordata/acordat potrivit legii, alaturi de alte sume prevazute de Codul fiscal. 

Beneficii neimpozabile pentru sanatate si siguranta financiara

Aceste venituri vizeaza protectia pe termen lung a angajatilor, prin contributii la sanatate si pensie.

5. Contributiile la un fond de pensii facultative (400 euro, 33%)

Din punct de vedere fiscal, contributiile la pensia facultativa se impart in doua categorii: 

a) Contributia la pensia facultativa suportata de salariat; 
b) Contributia la pensia facultative suportata de angajator. 

Astfel, in cazul veniturilor din salarii realizate in baza unui contract individual de munca la functia de baza, contributiile la pensiile facultative suportate de salariat se deduce din baza de calcul al impozitului pe venit in limita a 400 Euro pe an. 

Daca in cazul contributiei la pensia facultativa suportata de salariat art. 78 din Codul fiscal reglementeaza deducerea din baza de calcul al impozitului pe venit doar la functia de baza, in cazul contributiei la pensile facultative suportata de angajator nu exista o reglementare fiscala care sa se refere la situatia cumului de contracte individuale de munca. 

In cazul contributiei la pensia facultativa suportata de angajator nu se mentioneaza de Codul Fiscal ca se suporta in limita a 400 Euro/an la functia de baza sau ca acest plafon ar fi pe persoana si nu pe angajator. 

Astfel, contributia la pensia facultativa suportata de angajator nu intra in baza de calcul al impozitului pe venit si al contributiilor sociale inclusiv la locul din afara functiei de baza cu respectarea a doua plafoane: 

1) 400 Euro/an;
2) 33% din salariu de baza brut lunar al salariatului.

Totodata, contributia la pensia facultativa se plateste cu respectarea conditiilor Legii 204/2006. Contributia la un fond de pensii facultative poate fi de pana la 15% din venitul salarial brut lunar sau din venitul asimilat acestuia al persoanei care adera la un fond de pensii facultative. 

Astfel, contributia la pensia facultativa se plateste in baza actului individual de aderare si nu poate depasi 15% din venitul salarial brut lunar sau din venitul asimilat acestuia al persoanei care adera la un fond de pensii facultative. Aceasta limita poate fi impartita intre angajator si salariat. 
 

6. Primele de asigurare voluntara de sanatate (400 euro, 33%)

Din punct de vedere al impozitului pe profit, cheltuiala cu asigurarile facultative de sanatate este deductibila din punct de vedere fiscal, conform art. 25, alineatul (2) din codul fiscal. 

Ca urmare, in cazul in care se respecta limita de 400 euro anual pentru fiecare salariat, cheltuiala este deductibila la angajator doar pentru valoarea care se incadreaza in 5% fond de salarii conform art. 25, alineatul (3), litera b) din Codul fiscal. 

Astfel, se observa in 2025 sunt valabile 2 plafoane, respectiv plafonul lunar de 33% din salariul de baza si plafonul de 400 euro anual. 

7. Diferenta favorabila dintre dobanda preferentiala stabilita prin negociere si dobanda practicata pe piata, pentru credite si depozite (33%)

Se considera venituri aferente fiecareia dintre lunile in care este scadent creditul, respectiv luna in care se inregistreaza in cont dobanda aferenta depozitului. 

Diferenta favorabila dintre dobanda preferentiala stabilita prin negociere si dobanda practicata pe piata pentru credite si depozite este inclusa in randul sumelor care nu se supun taxarii salariale, cu conditia sa se incadreze in plafonul lunar de 33%. 

Venituri salariale neimpozabile pentru performanta si motivare

Aceste beneficii salariale sunt acordate pentru a stimula implicarea si rasplati fidelizarea salariatilor.

8. Prestatiile suplimentare primite de salariati in baza clauzei de mobilitate (2.5 * 23 lei, 33%)

Prestatiile suplimentare primite de salariati in baza clauzei de mobilitate potrivit legii, altele decat cele primite de lucratorii mobili prevazuti in H.G. nr. 38/2008 (vezi alin. (2) lit. k): 

• reprezinta venit neimpozabil, limitat in prima instanta,in limita a 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizatia de delegare/detasare, prin HG pentru personalul autoritatilor si institutiilor publice, care la randul sau se afla in limita unui plafon lunar de cel mult 33% din salariul de baza corespunzator locului de munca ocupatArt. 76 alin. (41) lit. a). Nu se datoreaza CAS, CASS, CAM.
• reprezinta venit asimilat salariului impozabil pentru partea care depaseste limitele de mai sus - Art. 76 alin. (2) lit. k1; prin urmare, se datoreaza CAS, CASS, CAM. 

Astfel, indemnizatia de mobilitate neimpozabila trebuie sa indeplineasca doua conditii: 

1) sa se incadreze in plafonul de 2,5 ori diurna stabilita pentru institutii publice;
2) sa se incadreze in plafonul de 33 % din salariul de baza brut impreuna cu celelalte venituri.

Intrucat indemnizatia de mobilitate se limiteaza la nivelul de 2,5 ori stabilit pentru institutii publice prin hotarare a Guvernului este necesar sa se aplice H.G. nr. 714/2018. Indemnizatia de mobilitate in tara se va acorda conform plafonului de 57.5 lei/zi si cu respectarea plafonului de 33%.

9. Sumele reprezentand contravaloarea abonamentelor pentru sport suportate de angajator pentru angajatii proprii (100 euro, 33%)

In conformitate cu Ordonanta 115/2023, facilitatile fiscale pentru abonamentele de sport au suferit ajustari semnificative. Mai exact, plafonul de netaxare si de deductibilitate pentru aceste abonamente a fost redus la 100 de euro anual, comparativ cu suma anterioara de 400 de euro stipulata in legea initiala introdusa in februarie 2023. 

Asadar, de la 1 ianuarie 2024 (valabil si in 2025) plafonul de netaxare si de deductibilitate pentru aceste abonamente este de 100 de euro anual. 

Contravaloarea abonamentelor sportive se iau in calculul plafonului de 33% in luna in care s-a efectuat plata, respectiv se tine cont de valaorea abonamentului platit conform factura primita pentru aceste servicii. 

Sursa foto: Pexels.com