(1) In situatiile prevazute la art. 414 alin. (1) si la art. 417 alin. (1), in cazul distrugerii totale sau al pierderii iremediabile a produselor accizabile, in cursul transportului acestora pe teritoriul unui alt stat membru decat cel in care au fost eliberate pentru consum, ca urmare a unui caz fortuit ori de forta majora sau ca o consecinta a autorizarii distrugerii marfurilor de catre autoritatile competente din statul membru in cauza, accizele nu sunt exigibile in acel stat membru. In sensul prezentului capitol, produsele sunt considerate distruse total sau pierdute iremediabil atunci cand devin inutilizabile ca produse accizabile.
(2) In cazul pierderii partiale din cauza naturii marfurilor, care are loc in timpul transportului acestora pe teritoriul unui alt stat membru decat cel in care au fost eliberate pentru consum, accizele nu sunt exigibile in acel stat membru atunci cand valoarea pierderii se incadreaza in pragul comun de pierdere partiala pentru respectivele produse accizabile, prevazute la art. 340 alin. (111), cu exceptia cazului in care un stat membru are motive rezonabile sa suspecteze o frauda sau o neregula.
(3) Distrugerea totala sau pierderea iremediabila, totala sau partiala a produselor accizabile, mentionata la alin. (1), se dovedeste intr-un mod considerat satisfacator de autoritatile competente din statul membru in care a avut loc distrugerea totala ori pierderea iremediabila, totala sau partiala, sau de autoritatile competente din statul membru in care aceasta a fost constatata, in cazul in care nu este posibil sa se determine unde a avut loc.
(4) In cazul in care distrugerea totala sau pierderea iremediabila, totala sau partiala, a produselor accizabile este stabilita, garantia depusa in conformitate cu prevederile art. 4148 alin. (1) lit. a) sau ale art. 417 alin. (4) lit. a) se elibereaza, integral sau partial, dupa caz, la prezentarea unor dovezi corespunzatoare.