Poate o societate sa acorde imprumuturi salariatilor? | Procedura interna pentru acordarea de imprumuturi catre salariati | Tratament fiscal. Imprumutul este avantaj salarial impozabil? | Monografia contabila | Cum se declara in Declaratia 112 O societate poate acorda imprumuturi salariatilor săi, insa cu respectarea unor conditii si proceduri clare. Obligatiile de restituire trebuie mentionate expres in contractul de împrumut, iar angajatorul trebuie sa aplice tratamentul fiscal si contabil corect.
In acest articol analizam cadrul legal, procedura recomandata, tratamentul fiscal si monografia contabila completa.
Ce trebuie sa stii pe scurt: - Activitatea de creditare trebuie sa fie ocazionala și sa nu urmareasca obtinerea de venituri substantiale din dobanzi.
- Daca imprumutul este acordat fara dobanda sau cu o dobanda preferentiala, diferenta fata de dobanda de piata reprezinta un avantaj salarial, neimpozabil doar in limita plafonului lunar de 33% din salariul de baza, cumulat cu celelalte beneficii similare.
Temeiul legal al acordarii de imprumuturi in afara sistemului de creditare bancar il reprezinta art. 2.158 alin. (2) din Codul civil, potrivit caruia, atunci cand o persoana acorda un imprumut fara a o face cu titlu profesional, nu-i sunt aplicabile dispozitiile legale privind institutiile de credit si institutiile financiare nebancare.
Potrivit art. 5 alin. (1) din OUG nr. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului, este interzisa oricarei persoane care nu este institutie de credit angajarea intr-o activitate de atragere de depozite sau alte fonduri rambursabile de la public, sau de gestionare a unor sume provenite din contributiile membrilor unor grupuri constituite pentru acumularea de fonduri colective si acordarea de credite din aceste fonduri.
De asemenea, potrivit art. 3 alin. (1)-(2) din Legea nr. 93/2009 privind institutiile financiare nebancare, BNR este singura autoritate in masura sa decida daca activitatea unei entitati reprezinta activitate de creditare cu titlu profesional. In aceasta evaluare, BNR are in vedere: desfasurarea activitatii ca activitate economica de sine statatoare, orientata spre obtinerea de venituri cu caracter regulat; existenta unor structuri interne specializate in creditare; luarea in considerare a activitatii de creditare la proiectarea bugetului societatii sau la previziunile privind activitatea de ansamblu.
In acelasi sens este si punctul de vedere al BNR, conform caruia operatiunea de imprumut cu caracter ocazional, care nu are ca sursa fonduri rambursabile atrase de la public, poate fi realizata liber, fara a fi supusa reglementarilor speciale privind autorizarea.
Asadar,
societatea poate acorda imprumuturi propriilor salariati, cu CONDITIA ca aceasta activitate sa nu se desfasoare in mod regulat, ci ocazional, cu caracter limitat, in scopul fidelizarii si motivarii salariatilor, fara a urmari obtinerea de venituri substantiale din dobanzi raportat la veniturile societatii angajatoare.
Este recomandat ca acordarea de imprumuturi catre salariati sa fie reglementata printr-o
Hotarare AGA/Decizie a asociatului unic, care sa stabileasca aspectele practice:
- cine poate primi un împrumut
- cuantumul si durata imprumutului
- dobanda perceputa
- conditiile de rambursare etc.
De asemenea, se recomanda existenta unei proceduri de acordare a imprumuturilor catre salariati si incheierea intre societate si salariat a unui contract de imprumut, cu clauze clare privind datele si conditiile de rambursare.
Rambursarea poate fi convenita, de comun acord, prin retineri din salariu. Potrivit art. 169 alin. (1) din Codul muncii, retinerile din salariu nu pot fi efectuate in afara situatiilor prevazute de lege decat in baza unei hotarari judecatoresti definitive. Cu toate acestea, practica instantelor a consacrat o exceptie bazata pe principiul libertatii contractuale reglementat de Codul civil. Astfel, daca intre angajator si salariat exista o
conventie expresa prin care partile au stabilit ca imprumutul va fi restituit prin retineri lunare din salariu, aceste retineri sunt considerate valabile. In consecinta, includerea unei astfel de clauze in contractul de imprumut permite recuperarea sumelor datorate prin compensare, fara a mai fi necesara obtinerea unei hotarari judecatoresti, atat timp cat salariatul si-a exprimat acordul in mod liber si neechivoc.
Din punct de vedere fiscal, deoarece imprumuturile sunt rambursabile,
sumele acordate cu titlu de imprumut nu vor fi considerate avantaje salariale impozabile, avand in vedere prevederile art. 76 alin. 2 lit. s si alin. 3 lit. c din Codul fiscal.
In schimb,
daca dobanda perceputa pentru sumele imprumutate nu este la nivelul pietei, diferenta favorabila dintre dobanda preferentiala stabilita prin negociere si dobanda practicata pe piata este considerata venit neimpozabil DOAR DACA aceasta diferenta, impreuna cu celelalte avantaje salariale prevazute la art. 76 alin. 4 1 din Codul fiscal, se incadreaza in limita plafonului lunar de cel mult 33% din salariul de baza corespunzator locului de munca ocupat, in conformitate cu prevederile art. 76 alin. 4 1 lit. j din Codul fiscal.
Citeste si: Avantaje In Natura Pentru Salariati: Ce Trebuie Sa Stie Angajatorii Cum se verifica plafonul de 33%
Societatea trebuie sa determine lunar avantajul reprezentat de dobanda neincasata, sa il cumuleze cu celelalte beneficii care intra in acelasi plafon de 33% din salariul de baza si sa verifice incadrarea in aceasta limita:
Raport gratuit Radierea unei PFA. Noile Studii de Caz cu modificarile din lege
Explicatii clare pentru activitatea ta zilnica.
- daca avantajul lunar (cumulat cu celelalte beneficii) se incadreaza in plafonul de 33%, este neimpozabil si nu intra in baza de calcul a CAS si CASS;
- daca plafonul este depasit, partea excedentara reprezinta avantaj salarial impozabil, pentru care se datoreaza impozit pe venit, CAS si CASS, potrivit regulilor generale aplicabile veniturilor salariale.
Exista risc fiscal daca societatea nu calculeaza acest avantaj si nu justifica dobanda de piata folosita ca referinta - ANAF poate considera ca salariatul a primit un avantaj salarial care trebuie evaluat prin raportare la dobanda practicata pe piata.
Ce dobanda de piata se ia in calcul ca referinta
O intrebare practica frecventa este care este, de fapt, "dobanda practicata pe piata" la care se raporteaza legea, avand in vedere ca textul de lege nu prevede ca aceasta se stabileste prin raportare la dobanda de referinta a BNR.
In cazul unui imprumut acordat ocazional de o societate care nu desfasoara activitate de creditare, Codul fiscal si normele metodologice nu stabilesc explicit care este dobanda de piata relevanta pentru comparatie. Pe piata exista dobanzi diferite, in functie de tipul creditului, moneda, durata, garantii si situatia debitorului, motiv pentru care textul legal pare construit, in primul rand, pentru salariatii institutiilor de credit.
Totusi, formularea art. 76 alin. (4^1) lit. j) nu permite sustinerea fara rezerve ca prevederea s-ar aplica exclusiv salariatilor institutiilor de credit. Exista riscul ca organele fiscale sa considere ca un imprumut fara dobanda reprezinta o facilitate preferentiala si sa solicite compararea cu dobanda unui credit similar de pe piata.
Recomandarea specialistilor: pentru limitarea riscului fiscal, societatea poate stabili o dobanda de referinta pe baza unor oferte comparabile existente pe piata la data acordarii imprumutului. In lipsa unei astfel de masuri, acordarea imprumutului cu dobanda zero ramane susceptibila de interpretare fiscala diferita din partea organelor de control, inclusiv prin raportare la dobanda BNR.
Afla AICI care este tratamentul fiscal - contabil pentru cadouri oferite salariatilor si colaboratorilor>>> Iata care sunt inregistrarile contabile aferente acordarii imprumuturilor catre salariati:
1. Acordarea imprumutului: 461 Debitori diversi = 5121 Conturi la banci in lei / 5311 Casa in lei
2. Inregistrarea venitului din dobanda, conform prevederilor contractuale: 461 Debitori diversi = 766 Venituri din dobanzi
3. Incasarea ratei de imprumut si a dobanzii aferente: 5121 Conturi la banci in lei / 5311 Casa in lei = 461 Debitori diversi
sau, in cazul retinerii din salariu:
421 Personal - salarii datorate = 461 Debitori diversi
Diferenta favorabila neimpozabila de dobanda se raporteaza distinct in Declaratia 112, potrivit instructiunilor de completare:
- randul 8.5 "Venituri neimpozabile, conform art. 76 alin. (4^1) din Codul fiscal" - se completeaza cu totalul veniturilor din salarii si asimilate salariilor neimpozabile, mentionate la pct. 8.5.1-8.5.9;
- randul 8.5.10 "Diferenta favorabila dintre dobanda preferentiala stabilita prin negociere si dobanda practicata pe piata, pentru credite si depozite, conform art. 76 alin. (4^1) lit. j)" - se completeaza distinct cu aceasta diferenta favorabila neimpozabila.
Astfel, la randul 8.5 se inscrie totalul beneficiilor neimpozabile de la art. 76 alin. (4^1), iar la randul 8.5.10 se evidentiaza separat componenta reprezentand diferenta de dobanda pentru imprumutul acordat salariatului.
Sursa foto: Pexels.com